Vreme trece, Vreme vine, virtual, amenzi, mașine…

Săptămâna trecută, m-am împiedicat de doi deștepți de polițiști (pardon, unul cred că era milițian), la ieșirea din superbul oraș Beclean sur Someș, pe direcția Cluj. De ce spun deștepți? Pentru că aveau capetele atât de mari și pătrate încât cașchetele le plesneau sub presiunea hipotalamusului în momentul în care mi-au aplicat, la sânge, o amendă pentru viteză…

Aveam, deci, 71 de km la oră. Fusesem până la Vișeu, în Maramureș, și mașinuța mea abia a așteptat să iasă din gropanele unui drumuleț uitat de Dumnezeu la mărețul drum european inaugurat cu fast anul trecut, și acum doi ani, și acum trei ani… care leagă Clujul de Moldova. Mâncam un sandwich și țineam, ca șmecherii, volanul doar cu o mână. Soarele ițit de printre nori îmi dădea o senzație de bine. Nu aveam chef să gonesc, deci mașinuța alerga ca o furnicuță cu o viteză la care în Germania nemții din spate ți-ar arunca o ploaie de claxoane și sudalme în retrovizoare.
Fffuiiii! Ffuiiii!
Ce dracu? Un fluier strident din boscheții aflați, pe dreapta, la 50 de metri în fața mașinii îmi ridică urechile de pe știrile Europa Fm, apoi se rostogoli în mijlocul drumului agățat de gura unui milițian care probabil încă nu aflase că se regăsește pe lista neagră a lui Igaș, pe motiv că a fost angajat cu pile.
Fir-ar al….ce ghinion am… mă gândesc rapid… Trag pe dreapta, lângă boscheții după care era parcată discret o mașină de poliție, în care odihnea, buhăit de soare, cu ochii pe radar un puțoi de polițist, ajutorul milițianului crăcănat în mijlocul drumului.

Un soft numit dorință…

În fine… acum îmi dau seama că subiectul articolului era altul, nu faptul că am primit o amendă, chiar dacă nu m-a prins în cele mai bune zile ale finanțelor personale. Am greșit, oi plăti, i-am spus milițianului care îmi plângea pe umăr că lui nu îi place să amendeze ziariști… dar legea e lege… Măcar dacă aș fi avut 69, nu 71 la oră… era amenda mai mică… C-o fi, c-o păți… Drum bun… aveți grijă că până la Dej mai avem active vreo 3-4 radare, mergeți încetuț, nu vedeți la știri ce accidente se întâmplă? Da, da.
Am în mână, deci, un proces verbal scris citeț și corect românește de A.S. de la Poliția Beclean. O amendă de 134 lei, jumătatea lui 268, dacă o plătesc în 48 de ore. La o zi după întâlnirea cu deștepții, n-am avut timp să ajung la vreo instituție care să îmi poată prelua bănuții. Și ce m-am gândit eu, înainte cu vreo 2 ceasuri să treacă cele 48 de ore? M-am gândit că pot plăti online, doar așa e menționat pe urâtul de proces verbal: „Plata se poate efectua și prin instrumente de plată electronice în cadrul Ghișeului virtual de plăți, caz în care nu aveți obligația de a face dovada plății unității din care face parte agentul constatatorâ€. Fain. Dau un goagăl și aflu că „ghișeul virtual†este minunatul portal gestionat de ministrul Valerian Vreme, www.ghiseul.ro… lansat cu mare fală în martie 2011, după o întârziere de câteva luni… Intru, plin de emoții… N-am mai plătit cu cardul… he, he… de când locuiam într-o țară civilizată… După aproape jumate de oră de completat rubrici… ajung la capăt… îmi mai cere „Codulâ€. Hmmm… Ce cod? Ce cod dom’ne? Să le dau pin-ul de la card? Nici gând… Să le dau codul de pe procesul verbal, că e scris acolo mic un cod din trei cifre? Nu merge… Ce coood? Bag la plezneală 3-4 cifre, să văd dacă măcar merită să caut codul vieții… Și dau șmecherește ENTER! Nimic… secundele trec și nu se întâmplă nimic… De fapt ultima mișcare nu există pe minunatul portal, păstorit de ministrul Vreme. Nu ai vreo varianta de click, sau de tastă… ceva… ca să declanșeze procesul electronic de plată. Hmm… Și amintindu-mi de zelul băieților cu cașchetă care mi-au dat cu lacrimi în ochi amenda, am zis să depun și eu un minim efort ca să văd ce e cu minunea asta de www.ghiseul.ro. Are un link „Ajutorâ€. Așa că apelez la el: Ajutoooor! Nimic… Un link: „Manual de utilizareâ€. Îmi zice „error  Hmm… Mă ajut de goagăl să descopăr în final că totul e o porcărie. Lansat cu surle și trâmbițe de ministrul Vreme, sistemul nu funcționează decât pentru 2-3 primării din țara asta, care au fost de acord să se înscrie în proiect. Și nici pentru alea nu funcționează decât cu opriri mai dese decât ale personalului de Bistrița. Și cu hackeri care îți fură CNP-ul… citesc niște articole de prin primăvară… O firmă din Baia Mare, Indeco Soft, a oferit gratuit aplicația Ministerului Comunicațiilor. Patronii acesteia, Dorin și Mariana Barbul, nu au fost la fel de generoși cu alte primării din țară (vreo 8 la număr), cărora le-au vândut pe bani frumoși un soft destul de urâțel. Și primarii ăia, evident că acum refuză să accepte același soft, dar pe sistem național, propus de ministrul Vreme.
Auleu, ce mă fac? Oana (o colegă cu sprint bun), fugi te rog repede la primăria lui Apostu, să îmi ia banii că expiră cele 48 de ore și ajung de plătesc dublu din cauza lui Valerian Vreme ăsta… Ce vremuri trăim, ce vremuri…