”žA fost un om de o rară bunătate. Dar, a făcut politică!”
Copilăria È™i studiile
Dr. Aurel Baciu s-a născut în comuna NadeÈ™, județul MureÈ™, la 2 februarie 1861, într-o familie numeroasă, cu 8 copii. Școala primară germană a urmat-o în localitatea natală, apoi Gimnaziul superior de stat din Dumbrăveni, Facultatea de Drept È™i Științe Politice din cadrul Universității „Ferenc József †din Cluj. Și-a susținut teza de doctorat în È™tiințe juridice la 20 ianuarie 1912.
Începutul carierei politice
Aurel Baciu a fost ales deputat în Parlamentul României Mari, în decembrie 1919, după ce îÈ™i începuse activitatea politică în toamna anului 1918. În acelaÈ™i an, la adunarea Cercului electoral I municipal Târgu- MureÈ™, Dr. Aurel Baciu a fost ales delegat titular pentru a participa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ajunge subsecretar de stat, dar e demis de patriarh
Aurel Baciu a fost ales deputat în mai multe rânduri È™i din partea mai multor partide. Întâi a părăsit Partidul Național È™i s-a înscris în Partidul Poporului, unde a fost coleg cu Alexandru Averescu, Octavian Goga, Ioan LupaÈ™, Petru Groza È™i, evident, alții. Din anul 1923, devine preÈ™edintele Organizației județene a Partidului Poporului. Partid pe care l-a părăsit în favoarea Partidului Național Agrar, înființat în 10 aprilie 1932. Pentru o scurtă perioadă, beneficiind de relațiile bune cu Octavian Goga, care fusese însărcinat cu formarea unui nou guvern, Aurel Baciu a deținut funcția de subsecretar de stat. El a fost instalat în funcția de subsecretar de stat la Departamentul Justiției în 11 ianuarie 1938, în 10 februrarie 1938, Guvernul Goga a fost demis, în consecință È™i Aurel Baciu este eliberat din funcție. Înlocuitorul lui Goga în fruntea noului guvern a fost patriarhul Miron Cristea. În acea perioadă Aurel Baciu era decanul Biroului Județean MureÈ™.
Membru È™i în unicul partid
La 30 martie 1938, după intense discuții cu Armand Călinescu, Carol al II-lea a trecut la acțiunile care au dus la remanierea guvernului È™i la desființarea partidelor politice. În decembrie 1938, regele Carol al II-lea a înființat un nou organism politic, unic È™i singurul legal, Frontul RenaÈ™terii Naționale. Aurel Baciu se raliază Frontului RenaÈ™terii Naționale, este deputat al Èšinutului MureÈ™, în perioada 1939-1940, apoi la începutul anului 1940, este numit preÈ™edintele Consiliului Frontului RenaÈ™terii Naționale din județul MureÈ™.
Urmele lui Aurel Baciu în Târgu MureÈ™
Din inițiativa sa, s-a dezvelit o placă comemorativă în memoria eroului național Avram Iancu, pe clădirea Curții de Apel din Târgu-MureÈ™. Ca membru în Consiliul parohial ortodox Târgu-MureÈ™, a participat, la 10 mai 1925, la punerea pietrei de temelie a Catedralei Ortodoxe din Târgu-MureÈ™.
De asemenea, a participat È™i la inaugurarea Catedralei Ortodoxe, în 2 decembrie 1934. A fost prezent È™i a ținut o cuvântare È™i la sfințirea Catedralei Greco-Catolice din Târgu-MureÈ™ , 8 septembrie 1936.
SfârÈ™itul vieții
În luna mai 1952, a fost arestat È™i închis, fără a fi judecat, în penitenciarul din Sighet. Bătut, schingiuit, supus la privațiuni, a decedat, în iarna anilor 1954-1955, fiind aruncat în groapa comună a Cimitirului din Sighet.
Nepoata Stela Simon, despre bunicul Aurel Baciu
„…și mi-a scris doamna Maria Someșan din București: Am fost impresionată, aflând din România Liberă că sunteți în căutarea unor mărturii privind bunicul dumneavoastră… (…)iată, ce mi-a povestit tatăl meu despre împrejurările în care a fost ucis Aurel Baciu, istorie relatată lui de un fost deținut de la Sighet, pe care l-a cunoscut la Canal. Din nefericire, nu știu cine a fost acest martor. La Sighet deținuții aveau zilnic dreptul la o plimbare în curtea închisorii. Într-o zi apare în grupul celor care se plimbau în cerc un nou deținut și Aurel Baciu recunoaște în el un bun cunoscut. În mod reflex schițează un salut? Vezi ce înseamnă buna educație? Suficient spre a declanșa furia gardianului bestial și lovitura fatală în cap. Relatarea doamnei Someșan este aproape identică cu cea a mamei, obținută din informații culese de ea de la deținuții de la Sighet care s-au întors la Timișoara.
Erau atât de înspăimântați părinții mei, că nu pot să vă spun! În anii regimului comunist părinții au ars toate documentele: scrisorile lui Octavian Goga, ziarele și alte publicații. Foarte puține documente au rămas. Cred că nu pot să le reproșez faptul de a le fi fost frică. Despre activitatea politică, mama nu mi-a relatat decât foarte puțin. Timorat, tata era și mai puțin dispus să atingă acest subiect. Cu toate acestea, mama ne-a vorbit, fratelui și mie despre întemnițarea la Sighet și tragicul sfârșit al tatălui ei. Ea dorea ca noi să nu uităm.
Bunicul a fost și unul din ctitorii catedralei ortodoxe române din Târgu-Mureș. A avut inițiativa înființării unui cămin de ucenici români. A fost un om de o rară bunătate. Dar, a făcut politică!â€
Stela Simon, n. 1938, Timișoara, nepoată dinspre mamă a lui Aurel Baciu, vorbeÈ™te despre bunicul său într-un interviu realizat de Mihaela Sitariu, disponibil pe www.memoria.ro
