Zeci de miliarde pe o ruină

Un sediu de de peste trei mii de metri pătrați comandat de CEC București pentru filiala de la Sighișoara e pe cale să se transforme într-o ruină. Problemele au început atunci când CEC a decontat constructorului lucrările doar parțial, iar mai tâziu a reziliat, printr-o decizie unilaterală, contractul.

Toată povestea a început în anul 1994, când Centrala CEC de la București și-a manifestat intenția de a construi un sediu pentru filiala de la Sighișoara. Primul pas a fost prin concesionarea unui teren din centrul Sighișoarei, unde urma să fie ridicată noua clădire. În urma licitației, câștigătoare este desemnată firma mureșeană Consor. Contractul de execuție, semnat în 1997, prevedea un termen de finalizare a lucrărilor de 10 luni. Încep lucrările, deși proiectul clădirii (întocmit de Anca Petrescu) nu era finalizat, având anumite lipsuri. Totuși, afacerea rămânea încă în cadrul legal, deoarece legea permitea începerea construcțiilor dacă proiectul era completat pe parcurs.

Primele probleme serioase apar din cauza aplasamentului. Reprezentanții Consor și-au dat seama că Direcția de Monumente Istorice nu a dat încă aprobările necesare începerii construcției. Mai mult, în august 1997 Inspecția de Stat în Construcții oprește lucrările, deoarece autorizația de construcție în baza căruia au început lucrările a fost eliberată ilegal.

Problemele continuă când Consor sesizează CEC că executarea lucrărilor decurge greoi, din cauza lipsurilor din planurile de construcție.

CEC-ul reușește să obțină autorizațiile, prelungește termenul inițial de predare a clădirii, iar lucrările continuă, deși probleme erau în fiecare an. Călin Ormenișan, directorul Consor, susține că CEC nu a respectat în nici un an planurile de investiții și, prin urmare, lucrările au fost decontate în fiecare an doar parțial. Prin vocea directorului George Pătrașcu, CEC Mureș dezminte aceste acuzații, susținând că, din contră, în acea perioadă instituția dispunea de resursele financiare necesare și că a plătit de fiecare dată. Colac peste pupăză, Pătrașcu ne-a declarat că nu au fost niciodată probleme cu autorizațiile, deși adresa de la Inspecția de Stat în construcție arată negru pe alb exact contrariul.

Înțelegere unilaterală între două părți

În ciuda acestor probleme, lucrările au înaintat încet. Au fost făcute acte adiționale la contract prin care s-a amânat de 4-5 ori termenul de execuție, ultimul termen fiind 30 decembrie 2001. Directorul George Pătrașcu dă vina pe Consor, iar Călin Ormenișan, în replică, spune că el nu are nici un interes să prelungească termenul, pentru că prin concentrarea de logistică și plata paznicilor pe o perioadă mai lungă de timp, el pierde bani.

Surpriza cea mare vine în august 2002, când Consor primește de la CEC Mureș o înștințare prin care i se aduce la cunoștință decizia Consiliului de Administrație, din 29 iulie 2002, de a înceta contractul de execuție, întrucât nu s-au mai aprobat fonduri pentru obiectivul respectiv. Partea hilară este că în acea înștințare CEC anunță Consor că trebuie să asigure paza, să păstreze organizarea de pe șantier printr-un contract ce se va încheia ulterior. Practic, CEC a reziliat contractul fără să discute ceva cu Consor.

În respectivul obiectivul s-au investit până acum 25,6 miliarde de lei, dar CEC nu a aprobat nici un leu pentru conservarea imobilului.

Călin Ormenișan a încercat să rezolve problema clădirii la București, la Centrala CEC, însă Constantin Teculescu, președintele băncii la acea vreme, i-a spus că nu mai dă nici un ban pentru această construcție (nici măcar pentru lucrările nedecontate), spunându-i lui Ormenișan că va putea obține bani de la CEC numai în instanță.

Procesul

Următorul pas, firesc, de altfel, a fost un proces, în care Consor cere bani pentru conservarea clădirii, plata lucrărilor nedecontate, în valoare de 859 milioane lei, daune și plata pazei, proces pe care CEC l-a pierdut. La recursul intentat de CEC, absurditatea situației ia noi proporții. CEC Mureș invocă lipsa calității procesuale, declinând autoritatea către Centrala CEC. Același lucru îl face și CEC București, iar Consor rămâne să se judce singur.

Totuși, recursul este respins, iar CEC intră în executare silită, fiindu-i blocate conturile de la BNR. Ca despăgubiri, conform expertizei contabile efectuate de Homport Zoltan, Consor ar trebui să primească 6,6 miliarde lei. Totuși, instanța hotărește să primească doar 3,5 miliarde. O altă sumă, de 1,2 miliarde lei, o garanție pe care Consor a dat-o CEC până la finalizarea lucrărilor, este încă blocată. Ormenișan a declarat că această sumă va face obiectul unui alt proces.

Dacă tragem linie, CEC a cheltuit aproximativ 28 de miliarde (sumă care s-ar putea mări dacă CEC pierde și următorul proces) pe o clădire neterminată, pe care acum refuză să o ia în administrare.

Cătălin HEGHEȘ

catalin@ziaruldemures.ro

“Acesta este primul nostru proces cu un beneficiar. Pentru CEC am mai construit și sediul de la Târnăveni și Hotelul Căprioara din Sovata, dar până acum nu am avut probleme. Dacă nu se înceta contractul eu nu aveam nimic împotriva acelor mici neajunsuri, pentru că asta e, în România nu sunt bani”, Călin Ormenișan, director Consor

“N-a fost o gândire foarte bună să construiești un sediu atât de mare. A fost o decizie puțin exagerată să impresionăm prin sedii. Noi vrem să preluăm clădirea și să vedem ce putem face cu ea. Consiliul de administrație va decide, pentru că e vorba de o investiție mare ce trebui soluționată cumva,” George Pătrașcu, director CEC Mureș