.

Floarea Grosu, Marcela Bulzan, Ilie Verza, alti sefi ai instantelor muresene reprezintă propunerile noastre pentru CSM de verificare a deciziilor de numire în functii de conducere*Promovări pe criterii personale, implicarea în dosare dubioase sau lipsa probitătii sunt doar câteva din lucrurile care li se pot imputa sefilor din Justitia mureseană*Floarea Grosu si-a trimis sora spion la Marcela Bulzan, fără a mai tine cont de criterii precum competenta*Presedintele Tribunalului  încearcă să uite solutia din dosarul Mitrea*Aurora Veltan, Daniel Ursulescu, Slavonia Bogus etc. se miră si acum cum au săltat într-un an si jumătate până la postul de judecător de Curte, fără a excela într-ale justitiei*ZIARUL a realizat o radiografie necrutătoare a putregaiului
din instantele muresene, fără să avem pretentia că este completă

Nu avem un Tuculeanu sau un Piciorus, nici o Rodica Stănoiu sau o Maria Huza, dar, dacă scanăm ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani în justitia mureseană, oricât de îngăduitori am fi, trebuie să admitem că scandalul a fost cuvântul de ordine. De la acuze de incompetentă până la favorizarea unor potentati ai zilei, o parte a magistratilor mureseni si-a dat măsura non-valorii profesionale, dar si a marilor tare umane care-i caracterizează. ZIARUL de Mures vă prezintă o radiografie necrutătoare a involutiei actului de justitie în judet. Fără ură si părtinire, membrii Consiliului Superior al Magistratilor, dacă vor într-adevăr să demonstreze că vor reformă în justitie, în ciuda unor magistrati pătati si opaci care s-au aciuat în CSM, vor decide asupra mentinerii sau nu  în functiile de conducere a instantelor din judet a unor presedinti lipsiti de credibilitate.

Rotirea impusă a cadrelor 
Momentul de declic în instantele muresene l-a constituit arestarea în 5 iunie 2003 a judecătorului Andreea Ciucă, ex-presedintele Tribunalului Mures. Acea interventie în fortă, cu desfăsurări de trupe DIAS, ca pentru un infractor periculos, a fost catalizatorul care a detonat bomba care ticăia de ani buni în justitia din judet si, cu predilectie, în cea târgumureseană. Dacă nu ar fi fost acel 5 iunie 2003, conflictul mocnit care domnea peste magistrati si împieta asupra relatiilor dintre ei, ar fi “agonizat” încă o vreme, dar, cu sigurantă, ar fi izbucnit cu o putere mult mai mare. Sau poate deloc.
După arestarea judecătorului si iesirea în stradă a colegilor săi, reprezentantii forurilor superioare – Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Ministerul Justitiei – si-au pus problema îndepărtării din functiile de conducere a tututor celor care erau cunoscuti ca apropiati ai ex-presedintelui. Prima mutare a fost numirea în functia de presedinte a judecătorului Floarea Grosu, cunoscută pentru opozitia fătisă fată de Andreea Ciucă, în timp ce vicepresedinte a fost desemnată ex-presedintele Judecătoriei Sighisoara, respectiv judecător la Tribunalul Harghita, Marcela Bulzan, considerată, în schimb, o slabă profesionistă. Prin demisia, respinsă, urmată de revocarea din functie în 25 iunie 2003 a presedintelui Curtii de Apel Târgu Mures, Artenie Cordos, Floarea Grosu este promovată presedinte al CA, iar Marcela Bulzan avansează în functia de presedinte al Tribunalului Mures. Dar aceste rotiri de cadre nu aveau să fie singurele care au bulversat instantele muresene.

Grosu, împotriva tuturor
Judecătorului Floarea Grosu nu i se pot reprosa multe pe plan profesional. Multi ani de zile a fost judecător-delegat pe lângă Registrul Comertului, iar o perioadă a îndeplinit si functia de vicepresedinte al Tribunalului Mures, în timpul primului mandat al Andreei Ciucă. După desemnarea sa, pentru o scurtă perioadă de timp, e drept, în functia de presedinte al Tribunalului, a încercat să steargă toate urmele trecerii fostului presedinte. Astfel, una din primele măsuri, contestată de altfel, a fost să se revină de la sistemul informatizat de înregistrare si evidentiere a cauzelor  la înregistrarea de mână, decizie motivată astfel: în lege nu ar fi o dispozitie care să permită să faci evidentierea electronică. Mai mult, a solicitat evidentierea retroactivă de mână, pentru perioada ianuarie – iunie 2003, a cauzelor. Între timp, s-a revenit la fosta modalitate de înregistrare. În rest, i se pot imputa promovările în functiile de judecător pe sistemul “celor care sunt cu mine”, problemă de care ne vom ocupa mai jos, precum si avansarea propriei surori – Camelia Savu – drept prim grefier la Tribunal (“supraveghetoarea” Marcelei Bulzan), desi multi judecători pot confirma lacunele profesionale ale acesteia. Care, oricum, apar în notele explicative care i s-au cerut, privind deficiente în activitate. În plan profesional, Floarea Grosu si-a dorit avansarea în Consiliul Superior al Magistraturii, dar din cei 15 judecători intrati în cursă s-a clasat antepenultima, cu 73 voturi pentru (a se vedea site-ul CSM).

Bulzan, slab profesionist
Judecătorul Marcela Bulzan nu a strălucit niciodată în profesie. Ba mai mult, atunci când a participat la concursul pentru promovarea de la Judecătoria Sighisoara la Tribunal, a obtinut ultima medie dintre cei 12 candidati. Întrucât nu erau decât 11 posturi de magistrati vacante, Ministerul Justitiei, la comanda Rodicăi Stănoiu si prin vocea directorului Directiei de Organizare, controversatul Ioan Popa, a hotărât ca un post de la Judecătoria Sighisoara să fie luat si dat Tribunalului Harghita. Era doar un subterfugiu în urma căruia Marcela Bulzan putea fi promovată. Fosta conducere a Tribunalului Mures s-a opus, pe considerentul că Tribunalul Harghita avea mai putin de jumătate de cauze, argument de care nu s-a tinut cont însă, iar Marcela Bulzan a ajuns chiar vicepresedinte la instanta harghiteană. Nu ar fi rău ca reprezentantii din CSM să ia la purecat dosarele de cadre ale presedintelui… Mai mult, Marcela Bulzan a fost implicată în două scandaluri, unul care a făcut înconjurul României – presupusul plagiat – , si cel de-al doilea tinut secret multă vreme, dar de notorietate pe culoarele instantelor.

Am plagiat, nu am plagiat…
Anul trecut, purtătorul de cuvânt al CA Târgu Mures, Nicolae Gabriel Ionas, a dat-o în judecată pe Marcela Bulzan, sustinând că aceasta l-ar fi plagiat. Este vorba de un articol publicat în revista “Dreptul” nr. 11/1998, pag. 114-118. Ionas sustine că, odată ajuns la Târgu Mures, a constatat că acelasi articol a fost prezentat în cadrul Sesiunii de Comunicări Stiintifice desfăsurate la Universitatea “Petru Maior” în perioada 23-34 noiembrie 2001 si apoi publicat de către Marcela Bulzan, pe atunci presedinte la Judecătoria Sighisoara. Ionas a sustinut în plângere că acelasi articol a fost prezentat de Marcela Bulzan si în 2002. Dosarul cu numărul 3491/2004 este pe rol la Tribunalul Mures.

Judecător cu pile la ministri
Mult mai grav ni se pare, însă, dosarul de restituire a unui imobil, instrumentat de judecătorul Bulzan la Sighisoara, în favoarea familiei ex-ministrului Transporturilor, Miron Mitrea. În 2001, presedinta pe atunci a Judecătoriei Sighisoara, judecătorul Marcela Bulzan a admis atât cererea de restituire în natură a imobilului situat pe Bulevardul 1 Decembrie nr.25 cât si cererea de constatare a nulitătii a trei contracte de vânzare-cumpărare, doar pentru că partea reclamantă era rudă, probabil mama, ministrului Mitrea.
Potrivit Legii 112/1995, Viorica Gabriela Mitrea si-a revendicat imobilul detinut în Sighisoara de tatăl ei, Miron Neagu. Comisia judeteană pentru aplicarea Legii 112, prezidată de Virag Gyorgy, a respins prin Hotărârea nr. 933 din 19 octombrie 1998 cererea de restituire a imobilului în natură, propunând în schimb acordarea de despăgubiri. Viorica Mitrea a acceptat suma stabilită în cuantum de 121 de milioane, circa 14.500 de dolari la nivelul anului 1998, fără a mai ataca decizia Comisiei judetene. În aprilie si mai 1999, Apă Termic Transport Sighisoara(ATT), administratorul clădirii, a vândut 3 din cele sase apartamente chiriaselor Ecaterina Blaga, Elvira Rotar si Sofia Mehes. Pentru celelalte trei apartamente, ATT a prelungit contractele de închiriere.
În 2001 apare Legea 10, iar în 4 aprilie 2001, Viorica Mitrea depune o notificare la Primăria Sighisoara, pentru a i se restitui imobilul din Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 25. Iar pentru a avea o imagine completă că interesele politice domină si justitia, teoretic independentă, Judecătoria Sighisoara, desi nu avea competentă materială în asemenea cauze, judecă totusi cererea de restituire înaintată de Viorica Mitrea. Dosarul nr.303/2001 este solutionat de Marcela Bulzan, care stabileste, cu toate probele depuse de pârâti, restituirea în natură a clădirii. Deoarece trei apartamente au fost vândute, era necesar un al doilea proces, pentru constatarea nulitătii contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de ATT. Motivând că acestea au fost parafate cu “încălcarea prevederilor Legii 112/1995 si cu procedura juridică nefinalizată” si că “cele trei pârâte cumpărătoare cunosteau, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, situatia juridică reală a imobilului si imposibilitatea intrării acestuia în proprietatea lor”, judecătorul Bulzan declară nule cele trei contracte.
Completul de la Tribunalul Mures care a admis în 24 februarie 2003 apelurile declarate de ATT Sighisoara si de către cele trei cumpărătoare, a arătat că sentintele pronuntate de Marcela Bulzan erau nu doar lapidare si lacunare, dar mai ales nelegale si netemeinice. Faptul că judecătorul Bulzan a procedat părtinitor, negând o situatie de drept, este întărită si de cererea juristului ATT. În cuprinsul acesteia se arată că “în motivele de fapt si de drept pentru care instanta a înlăturat sau nu a luat în seamă probele aduse, formându-si convingerea că solutia dată se întemeiază pe motive legale, nu se mai face nici o referintă despre aceste probe indubitabile, care nu pot conduce decât la respingerea sau admiterea în parte a actiunii formulate de reclamantă. Motivarea nu este făcută temeinic, ori în sentinta atacată nu numai că nu s-a motivat respingerea probelor, dar nici nu s-a făcut vorbire despre ele, fapt ce nu poate conduce decât la concluzia că aceasta este lovită de nulitate”. Elvira Rotar, Ecaterina Blaga si Sofia Mehes, trei pensionare care riscau să rămână pe drumuri din cauza unor manevre judecătoresti cu damf puternic de ilegalitate, si-au apărat drepturile, motivând că: “nu s-a atestat calitatea procesuală activă a reclamantei, legătura de stare civilă cu fostul proprietar al imobilului, Neagu Miron, intimata a primit si ridicat despăgubirile oferite de statul român (…) si nu a înteles la acel moment să atace hotărârea si să solicite în continuare imobilul în natură. În acest caz intimata invocă propria turpitudine”.
Semnificativ ni se pare si gestul judecătorului Bulzan, în momentul în care a ajuns vicepresedinte al Tribunalului, de a cere, printre primele lucruri, acest dosar… Justitie nepolitizată? Poate acum, Marcela Bulzan va retine vorbele pe care ni le-a spus Elvira Rotar: “Nedreaptă a fost doamna Bulzan, nu ar mai trebui să stea în justitie”.

Promovări, după bunul plac
Cuplul Floarea Grosu – Marcela Bulzan s-a mai remarcat în ultimul an si jumătate printr-o performantă, si anume cea de a promova la CA, respectiv Tribunal, judecători considerati de încredere si provenind din aceeasi tabără.
Astfel, una dintre promovările notorii a fost cea a judecătorului Slavonia Bogus, care este atât de bună profesional încât, atunci când Florea Grosu era vicepresedinte al Tribunalului, într-o sedintă în plen cu judecătorii de la Judecătoria Târgu Mures unde Bogus judeca, a luat-o la rost pentru modul în care se prezintă profesional, spunând că “si femeia de serviciu ar da hotărâri mai bune”. Mai mult, vechea conducere a dat aviz negativ constant pentru promovare, pentru ca, după schimbarea conducerii, lucru inexplicabil, de altfel, într-un singur an Slavonia să promoveze la CA.
Aurora Veltan este un alt caz de promovare pe criterii care nu aveau legătură cu competenta. Într-un an, Aurora Veltan a trecut prin toate de gradele de jurisdictie si a ajuns la CA, cu toate că nu avea vechimea necesară -12 ani -, iar dispensă în acest sens nu se acordă. În privinta sa este de notorietate că, pe vremea când profesa la Tribunal, procurorii îi dictau minutele în penal.
Un alt exemplu este cel al judecătorului Daniel Ursulescu, de la CA, căruia, bazat pe hotărârile judecătoresti anexate, i-a fost refuzată promovarea pentru slabe performante profesionale, insistându-se asupra acestor aspecte chiar de către presedintele Judecătoriei Târnăveni, Adrian Bereckzi. Cu toate acestea, Daniel Ursulescu este acum judecător de Curte, fiind cunoscut pentru faptul că intră în procesele dubioase, pentru a da o hotărâre dinainte stabilită. Exemplele ar putea continua, dar considerăm că sunt suficiente. În acest timp, cuplul Grosu – Bulzan au blocat promovarea magistratilor cu recunoscute performante profesionale, decizie justificată mai mult pe criterii personale decât de competentă. Credem că nu mai are sens să amintim că aceste decizii, uneori aberante, ale presedintilor Tribunalului, respectiv Curtii de Apel, au transformat instantele în veritabile câmpuri de bătălie, mentinând o stare de tensiune greu de suportat.

Sefi competenti si incompetenti
Sistemul de rotire a cadrelor a functionat ca uns si în cazul vicepresedintilor si sefilor de sectii din cadrul Tribunalului Mures, respectiv a Curtii de Apel. Astfel, vicepresedinte al CA a ajuns Petre Uzun, caracterizat ca un bun profesionist, dar slab ca si caracter, îndoindu-se după cum bate vântul. De asemenea, desi nu sunt în discutie neapărat, considerăm că trebuie să amintim anumite suspiciuni care planează si asupra judecătorilor inspectori – Viorica Odobleja, care a pronuntat mai multe hotărâri controversate, cea mai cunoscută fiind în cazul Csibi Istvan, respectiv Floare Găzdac, care nu stă excelent la capitolul pregătire profesională. Continuând cu sefii, ne vom opri la Nicolae Ionas, care conduce Sectia Comercială din cadrul CA, un personaj care a stiut să facă vâlvă în jurul său – scandalul cu Marcela Bulzan, înfiintarea unei Asociatii a Magistratilor paralelă celei existente etc. Despre Mihaela Cretu, sefa Sectiei Penale, au transpirat putine lucruri, dar sunt magistrati care strâmbă din nas când aud de numele ei. Nici la Tribunal, lucrurile nu stau mai bine. Vicepresedinte a fost numită Georgeta Oltean, tot pe considerente personale. În cazul sectiilor s-a mers pe aceleasi competente: astfel, Ioana Onea, rudă cu Marcela Bulzan, a ajuns presedintele Sectiei Civile, Radu Iosof, desi i s-au făcut repetate referate de către presedintele Judecătoriei Reghin, a fost “sanctionat” prin avansarea ca seful Sectiei Penale. La Tribunalul Comercial, înfiintat în graba preelectorală, a fost numit cu delegatie Marinel Santa, “decorat” drept judecătorul anului, în ciuda dosarelor de judecată incomplete pe care le-a girat. La Judecătorii, singurul presedinte despre care nu am auzit cuvinte de laudă este Maria Neamtu, de la Ludus. Astfel, pe adresa redactiei, dar confirmată si de judecătorii din Târgu Mures care sesizaseră  că judecătorul Neamtu nu este un model de probitate, au sosit în mai multe rânduri informatii de genul: “Muresan Teodor Sorin, mână în mână cu judecătoarea Maria Neamtu au nenorocit zeci de familii.Veti avea surpriza să constatati că legea nu contează, banul face legea…”. Ne vom ocupa mai atent si de acest caz. În rest, Ilie Verza, Târgu Mures, cu toată supunerea de care dă dovadă, Tudorita Manta, Judecătoria Reghin, Adrian Bereckzi, Târnăveni, Szatmari Ilona, Sângeorgiu de Pădure, sau Cornelia Pop, Sighisoara, sunt, per ansamblu, deasupra unor suspiciuni grave. În rest, ar mai fi de spus că, desi s-a făcut mult tam-tam pe numărul mare de judecători din instantele muresene, dacă ar fi să dăm un singur exemplu, ar trebui să spunemă că doar la Judecătoria Târgu Mures, desi schema prevede 25 de magistrati, activează doar 11.

Propunerile noastre
Bineînteles, nu puteam să nu facem un top de propuneri, ale căror dosare ar trebui avute în vedere, în eventualitatea în care CSM analizează toate deciziile de numire în functii de conducere. Mai ales că una din intentiile ministrului Justitiei, Monica Macovei, este de a modifica legea de organizare judecătorească si cea a CSM, astfel încât sefii să poată fi înlocuiti si pe baza unei evaluări a actului managerial.
Revenind la judecătorii care ar putea să preia hăturile instantelor muresene, i-am nominaliza pe: Artenie Cordos, Rodica Micu (ex-presedintele Sectiei Comerciale), Zoe Milăsan, la Curtea de Apel, Farkas Hegyi Piroska (ex-presedintele Sectiei Comerciale), căreia i s-a refuzat promovarea la Curte nu din motive profesionale, ci pentru iesirea din 5 iunie 2003 si pentru apărarea judecătorului Andreea Ciucă, si chiar Ioana Lucaci (ex-presedintele Sectiei Penale), la Tribunal, si, chiar dacă o mare surpriză, Sonia Deaconescu, deoarece este considerată un foarte bun profesionist. Nominalizările nu s-au făcut tinând cont doar de competenta lor profesională, dar si având în vedere verticalitatea lor ca judecători, respectiv calitătile de manageri pe care majoritatea le-au probat până acum.
Poate cineva, acolo sus, îsi va face timp pentru a analiza situatia din Justitia din Mures.