Pfizer – gigantul cu picioare de lut

ISTORIA MAMUÅ¢ILOR FARMACEUTICI (I)

Între marii investitori din România, un segment important este ocupat de marile companii de medicamente. Mai mult decât multinaționale, aproape globale, companii ca Pfizer, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Merck și altele au luat în calcul potențialul financiar considerabil al pieței farmaceutice din România. Vă prezentăm în continuare prima parte a unui serial în care vom dezvălui istoria neromanțată a giganților farmaceutici. Astăzi ne vom ocupa de Pfizer, cel mai important jucător de pe piața mondială a medicamentelor.

Prezența multinaționalelor farmaceutice pe piața românească reprezintă, indiscutabil, un lucru pozitiv, atât pentru pacienți, cât și pentru industrie în general. Totuși, nu pot fi trecute cu vederea părțile negative ale acestui fenomen: încălcări ale legilor românești și europene, comercializarea unor medicamente care prezintă efecte secundare extrem de dăunătoare, promovarea unei false imagini, bazate pe moralitate, etică și grijă față de pacienți. Desigur, România nu este singurul loc în care multinaționalele din industria farmaceutică se consideră mult deasupra legilor. Unele practici ale giganților farmaceutici, care au fost semnalate de presa mondială, ar putea pune sub semnul îndoielii chiar oportunitatea lansării unor medicamente. În multe cazuri se naște întrebarea dacă nu cumva interesele comerciale prevalează în fața interesului public al miliardelor de cetățeni beneficiari ai produselor oferite de companii.

Amendă-record pentru Neurontin

Presa internațională a consemnat de mai multe ori în ultimii ani cazuri care au zguduit nu doar credibilitatea companiei Pfizer, ci și întreaga comunitate a producătorilor de medicamente.

În luna mai a anului trecut, o subsidiară a gigantului american s-a recunoscut vinovată și a fost de acord să plătească peste 430 de milioane de dolari (240 milioane amendă penală și 190 milioane daune civile) pentru că a promovat un medicament în scopuri neaprobate de autoritățile competente. Este vorba de medicamentul Neurontin. S-a descoperit că Warner-Lambert, o subsidiară a Pfizer, achiziționată în anul 2000 pentru suma de 120 miliarde de dolari, a plătit unor medici onorarii de consultanță pentru ca aceștia să ia parte la niște conferințe în Hawaii și în Florida, ocazii cu care s-au discutat utilizări neaprobate ale medicamentului pentru epilepsie.

Experimente pe orfani

Scandalul experimentelor sponsorizate de Pfizer și GlaxoSmithkline (GSK) pe orfanii de la Incarnation Children’s Center din New York a fost relatat pe larg de prestigiosul The Observer, în aprilie 2004. Cazul, care a șocat opinia publică americană, a fost dezvăluit ca urmare a intervențiilor președintelui Alliance for Human Research Protection, Vera Sharav: “Orfani și copii de trei luni au fost folosiți pe post de cobai în experimente medicale potențial periculoase, sponsorizate de companii farmaceutice…”

La vremea respectivă, reprezentanții companiilor au afirmat că micuții au putut obține astfel tratamente de cea mai nouă generație pentru boli mortale. Însă The Observer a citat specialiști care au indicat că cea mai mare parte a experimentelor desfășurate asupra orfanilor erau de “faza 1”, adică printre cele mai riscante.

Liam Scheff a dezvăluit, într-un articol intitulat “Casa clădită de SIDA”, detalii cutremurătoare: “Acești copii sunt negri, hispanici și săraci (…) Medicamentele administrate copiilor sunt toxice – cunoscute că produc mutații, disfuncționalități ale organelor, distrugerea măduvei oaselor, deformări ale corpului, leziuni ale creierului și afecțiuni mortale ale pielii. Dacă orfanii refuză medicamentele, ei sunt ținuți și li se dau cu forța. Dacă ei continuă să reziste, sunt duși la Spitalul Presbiterian Columbia, unde un chirurg le instalează un tub în stomac. De-aici înainte, medicamentele sunt injectate direct în intestine”.

“Cobaii nigerieni”

Un alt caz care a lovit credibilitatea Pfizer a ieșit la iveală în decembrie 2000. The Washington Post a relatat atunci, pe larg, scandalul “cobailor nigerieni”. În 1996, o epidemie de meningită cerebrospinală s-a abătut asupra provinciei Kano din Nigeria. Pfizer deținea un medicament experimental, Trovafloxacin (mai cunoscut sub numele de Trovan). Cum oficialii companiei estimau că acest medicament ar putea înregistra în timp vânzări de miliarde de dolari, au organizat un studiu menit să testeze Trovan-ul pe 200 de copii. Dintre aceștia, cinci au murit, iar mulți alții au rămas cu diverse handicapuri. Ulterior, presa a dezvăluit că cel puțin o parte dintre părinții implicați nu știau că-și oferiseră copiii pentru un test cu medicament experimental.

Risc de infarct cu Celebrex

Recent, un alt subiect la ordinea zilei a ridicat semne de întrebare asupra a două dintre produsele companiei Pfizer: Celebrex și Bextra. După ce Merck & Co a decis retragerea de pe piață a cunoscutului Vioxx (tratament pentru artrită care s-a dovedit a crește riscul de infarct și accident vascular), întreaga clasă de calmante de acest tip a făcut obiectul unor cercetări. Dr. Garret Fitzgerald, cardiolog la Universitatea din Pennsylvania, care a condus un studiu asupra datelor a 1,4 milioane de pacienți din cadrul organizației medicale Kaiser Permanente, a declarat: “Cred că este un efect al întregii clase de medicamente,” adică problema se aplică și în cazul Celebrex sau Bextra, medicamente ale companiei Pfizer care se găsesc încă pe piață. New England Medical Journal a publicat două rapoarte, potrivit cărora studiile efectuate în urmă cu cinci ani, când s-a aprobat comercializarea Vioxx și Celebrex, arată că același mecanism care inhibă inflamarea și ușurează ingestia blochează, de asemenea, și o anumită substanță care previne problemele cardiace. În replică, Pfizer a contracarat, anunțând la vremea respectivă că va iniția un studiu asupra efectelor benefice ale celor două medicamente, pe 4.000 de pacienți. Organismul de reglementare europeană EMEA (European Medicines Agency) a recomandat medicilor să urmeze cu mare atenție ultima versiune a descrierii acestui tip de produse, “în special în privința avertismentelor și precauțiilor referitoare la pacienții cu istorie de boli vasculare”.

Publicitate subliminală

Și în România compania Pfizer a trecut prin crize de credibilitate. În noiembrie 2004, Pfizer a folosit mai multe autobuze din București pentru a face publicitate la Viagra, în ciuda faptului că acest lucru este interzis de reglementările legale în vigoare. O cercetare mai aprofundată a relevat însă că acest tip de publicitate – neaprobat de Agenția Națională a Medicamentului (ANM) – este intens folosit în România, în dispreț față de lege și față de pacienți. Sub acoperirea aceleiași campanii de conștientizare, compania Pfizer a tipărit și distribuit prin farmacii și cabinete medicale din toată țara broșuri cu titlul “Probleme de erecție? Există o soluție”. Broșura conținea nu numai informații generale cu privire la disfuncția erectilă, ci și trimiteri evidente la Viagra. Acest tip de “campanie” depășește limitele legii.

Publicitatea medicamentelor care necesită prescripție medicală – cum este și cazul Viagra – este interzisă prin Legea publicității, precum și prin Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei pentru aprobarea Reglementarilor privind autorizarea de punere pe piață, supravegherea, publicitatea, etichetarea și prospectul produselor medicamentoase de uz uman.

Ca și reclamele de pe autobuzele care împânzeau capitala, și această broșură conținea trimiteri la un anumit medicament, în condițiile în care doar medicul este abilitat să facă astfel de recomandări, și numai în funcție de studierea fiecărui caz în parte.

Evident, beneficiarul campaniei a avut grijă să se “acopere”: a introdus în broșură și precizarea: “numai după discuția cu medicul vei putea hotărî care este cel mai bun tratament pentru tine”. Însă acest anunț este poziționat în josul paginii, după ce la început s-a inclus deja trimiterea clară la Viagra: “…de 5 ani există un medicament eficient, bine cunoscut și în care peste 23 de milioane de cupluri (…) au încredere”.

Acest mesaj subliminal, menit să se “înșurubeze” în capul potențialului pacient fără măcar ca acesta să-și dea seama că a fost supus unui veritabil bombardament persuasiv, era însoțit de imaginea celebrei “pilule albastre”, dar și de o nouă trimitere grosolană la acest produs, prin indicarea unei adrese de internet, ca “sursă de informare”. Aceasta în condițiile în care reclama la medicamentele care se eliberează pe bază de prescripție este interzisă în mod expres.

Datorită faptului că Pfizer România “a recunoscut, printr-o adresă, că a depășit limitele permise de lege, am decis să-i acordăm timpul necesar pentru a retrage inscripționările de orice formă și de pe orice mijloc de informare din București”, declara la vremea respectivă Magdalena Bădulescu, președintele ANM.

Andrei CRIVÄ‚Å¢