Mureşeancă învingătoare la CEDO

Elena Suciu va primi despăgubiri din partea Statului Român după încheierea amiabilă a unui litigiu

O târgumureşeancă a reuşit să câştige 5800 de euro după mai bine de 12 ani de judecată cu statul român. Elena Suciu va primi în aceste zile banii pentru că litigiul între ea şi stat, care a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strassbourg, s-a încheiat pe cale amiabilă.

Povestea a început în 1991. Atunci Elena Suciu,  născută în 1928 şi-a cumpărat de la fostul RAGCL (acum SC Locativ), apartamentul în care era chiriaşă de ani buni. Contractul a fost făcut în baza legii 61 apărute în acel an. Un an mai târziu însă a apărut un decret lege care declara nule contractele de vânzare-cumpărare încheiate în baza legii 61 cu referire la imobilele care erau construite din alte fonduri decât ale statului (de exemplu, din împrumuturi CEC contractate de cetăţeni ce ulterior au plecat definitiv din ţară). După ce a plătit apartamentul, Elena Suciu se vedea în situaţia de a rămâne fără el şi fără bani. La acea vreme ea a achitat 105.000 de lei, bani împrumutaţi de la CEC.

Începe procesul

Elena Suciu a pierdut în instanţă procesul intentat de RAGCL în 1992. În 1993 a apelat la avocatul Viorel Gorea care a preluat cazul. Prima măsură luată de acesta a fost invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate asupra articolului de lege din 1992. Excepţia a fost ignorată de instanţă iar recusrul respins. Procesul a mers mai departe însă în 1995 Elena Suciu a depus cerere în baza legii 112/1995 pentru a cumpăra apartamentul. Preţul era prea mare astfel că avocatul Viorel Gorea a mers pe un alt principiu. În 1997 a demarat un nou proces prin care cerea SC Locativ să restituie d-nei Suciu preţul actualizat al apartamentului sau să îi ofere altul similar. Acţiunea a fost respinsă la toate instanţele din ţară iar în 1999 după ce s-a dat o sentinţă irevocabilă procesul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strassbourg.

Împăcarea

Curtea a fost sesizată în data de 5 februarie 1999 în virtutea articolului 34 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Petenta se adresa Curţii din cauza imposibilităţii de a obţine o despăgubire în urma anulării contractului său de cumpărare a unui imobil. Printr-o decizie din 6 septembrie 2003 Curtea a acceptat judecarea cauzei.
Se pare că perspectiva unei noi înfrângeri a Statului Român la CEDO, a determinat Guvernul să caute o cale de împăcare. Suma de bani propusă de Guvern pentru stingerea litigiului a fost de 130 de milioane de lei (despăgubire pentru contravaloarea apartamentului) şi 2000 de euro (daune morale). În data de 10 februarie 2004 CEDO radiază dosarul Suciu vs. România. Petenta va primi despăgubirea în cursul următoarelor trei luni. Iată cum, potrivit avocatului Viorel Gorea, “mergând pe un drum care nu avea legătură cu proprietatea am ajuns unde am ajunsÂ… D-na Suciu va primi banii iar cercul se va închide.” 

“Consider că e vorba despre o minune dumnezeiască. 10 ani m-am judecat. În aceşti ani m-am rugat foarte mult însă am şi suferit şi m-am îmbolnăvit. Am avut şi mare noroc cu un avocat foarte bun care m-a înţeles” (Elena Suciu)

Refugiată din Basarabia, persecutată de comunişti

Elena Suciu s-a născut în 1928 în satul Cazăneşti, judeţul Orhei din Basarabia. În 1944, după ce tatăl ei ofiţer în armată a fost deportat în Siberia, s-a refugiat împreună cu mama şi surorile ei în România. De greutăţi nu au scăpat nici aici pentru că autorităţile comuniste nu priveau cu ochi buni refugiaţii proveniţi din spaţiul sovietic. Şi-a întemeiat o familie şi a născut două fete. De 10 ani de când i-a murit soţul trăieşte mai mult singură. Banii ce îi va primi de la stat îi va folosi pentru cumpărarea definitivă a apartamentului în care locuieşte de mai bine de 18 ani.