Dimitrie Poptămaș: Cum l-am cunoscut pe Grigore Vieru?

Săptămâna trecută, a mai căzut o stea. A încetat din viață poetul basarabean Grigore Vieru. Un mare poet și o mare conștiință românească. Pe data de 14 februarie a.c. ar fi împlinit 74 de ani. Victimă a unui accident de circulație petrecut în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009, poetul a suferit răni grave în zona toracelui, iar inima nu i-a mai rezistat, deși în urma intervențiilor medicale situația sa părea că se stabilizase și ameliorase ușor. Despre omul și poetul Grigore Vieru, cel care ne-a vizitat orașul în câteva rânduri, am discutat cu profesorul Dimitrie Poptămaș, fost director al Bibliotecii Județene Mureș, unul dintre cei care a avut privilegiul să-l cunoască.

Accidentul s-a petrecut în condițiile în care poetul se întorcea de la un concert organizat în sudul Moldovei, la Cahul, concert organizat în memoria poetului Mihai Eminescu. Șoferul mașinii în care se afla Grigore Vieru, și anume Gheorghe Munteanu, director adjunct al Ansamblului de dansuri populare “Joc”, din Chișinău, a pierdut controlul volanului și a intrat în stâlpul unui panou publicitar, la numai câțiva kilometri de capitala Republicii Moldova.

“Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”

Acestea erau cuvintele pe care simplu, dar cu multă simțire le spunea în 1973 poetul Grigore Vieru, aflat la prima sa vizită în România. Născut pe data de 14 februarie 1935, la Pererita, în Basarabia, Grigore Vieru a absolvit școala primară în satul natal, iar ca poet a debutat în 1957, încă de pe vremea când era student, cu o plachetă de versuri pentru copii, numită “Alarma”. A absolvit în 1958 Institutul Pedagogic “Ion Creangă” din Chișinău, iar la scurt timp a devenit redactor la revista pentru copii “Scânteia Leninistă”. A ajuns cunoscut în 1968, cu volumul “Numele Tău” ce a fost bine primit de critică fiind dealtfel foarte elogiat. Poeziile lui Vieru erau, în mare parte, ode închinate unor mari artiști români, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Constantin Brâncuși. În 1970, împreună cu mai mulți învățători basarabeni a tipărit “Abecedarul”, în ciuda faptului că acesta era considerat naționalist de către autorități. Tot în același an, volumul său cu versuri pentru copii, “Trei iezi”, a fost retras de pe piață la doar câteva zile de la apariție pentru că în poemul “Curcubeul” autoritățile au descoperit ascuns tricolorul românesc. Filmul muzical pentru copii “Maria Mirabela”, ce s-a bucurat de un mare succes și care a fost lansat în 1982 de regizorul Ion Popescu Gopo, a fost conceput pe versurile poetului Grigore Vieru. Devenit un tribun al românismului și al cauzei pentru unitate națională, poetul s-a aflat permanent în atenția autorităților sovietice. Din 1990, Grigore Vieru a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar în 1992 a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace. Laureat al multor premii pentru poezie, în anul 2000 a primit din partea Guvernului României Medalia “Eminescu – 150 de ani de la naștere”.

Solidar cu cei de peste Prut

Dimitrie Poptămaș și-a petrecut aproape 50 de ani de viață în “lumea cărților” din Biblioteca Județeană Mureș, parcurgând toate treptele ierarhice în cadrul instituției, de la simplu lucrător, până la director (1985) al acesteia. A avut astfel privilegiul să cunoască multe personalități, precum: Tudor Vianu, Dan Simionescu, Gheorghe Pârnuță, Victor Eftimiu, Marin Sorescu, Augustin Zenepop, Augustin Buzura, Dumitru Radu Popescu, Ion Horea, Ion Brad și nu în ultimul rând pe Grigore Vieru. “Până în 1991, auzisem doar de Grigore Vieru, ne-a relatat Dimitrie Poptămaș. Citisem poezii de ale sale, mai ales că în acea vreme, la chioșcurile mureșene de presă, se difuza revista basarabeană “Literatura și arta Moldovei” tipărită cu litere chirilice. În paginile acesteia l-am întâlnit pe Grigore Vieru alături de Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi…Venea atunci un alt suflu de peste Prut și nu puteai să nu te simți solidar cu aspirațiile lor, care de fapt erau și ale noastre”.

“A plecat dintre noi un mare Om și o mare conștiință românească”

Adevărata întâlnire a lui Dimitrie Poptămaș cu Grigore Vieru s-a petrecut însă pe 27 august 1991. “Eram prezent în Palatul Parlamentului din Chișinău când s-a proclamat independența Moldovei, a continuat Dimitrie Poptămaș. Acolo l-am văzut și cunoscut pe Grigore Vieru, apoi ne-am reîntâlnit de mai multe ori la Târgu-Mureș, la Librăria Romulus Guga unde Vieru venea cu mare plăcere. Å¢in să mai menționez faptul că tot cu ocazia proclamării independenței Moldovei, s-a constituit și prima Bibliotecă românească din Chișinău, acțiune inițiată de Biblioteca Județeană Cluj și la care am aderat mai mulți directori ai unor asemenea instituții din Transilvania”. Într-un timp scurt, legăturile cu cei de peste Prut au devenit foarte strânse. “Din 1996, a mai precizat Dimitrie Poptămaș, am constituit acolo, la Chișinău, și o bibliotecă a mureșenilor, adică un fond de carte din donații ale unor persoane fizice și juridice. Anual, cu ocazia Zilelor Chișinăului, eram prezent acolo, manifestare la care mai erau invitați poeți și scriitori mureșeni, precum: Zeno Ghițulescu, Cornel Moraru, Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Mihai Suciu, ș.a. M-am mai întâlnit cu Grigore Vieru și în stațiunea Vadu lui Vodă, o stațiune unde își mai îngăduia uneori câte un scurt răgaz. Sunt profund mișcat de trecerea lui în neființă. A plecat dintre noi un mare Om și o mare conștiință românească”.

Nicolae BALINT