Ramona Mănescu preocupată de problemele din sistemul educațional
Ramona Mănescu face parte din prima garnitură de reprezentanți ai României la Parlamentul European. În anul 2007, atunci când a fost aleasă europarlamentar, s-a angajat – alături de colegii săi liberali – să promoveze interesele României în Europa. O misiune pe care a luat-o în serios și de care s-a achitat cu brio. Pe 8 octombrie 2008, prestigioasa revistă a Parlamentului European, „The Parliament Magazine”, a desemnat-o pe aceasta „Europarlamentarul Anului”, la categoria Educație și Cultură.
Rep.: Ce v-a determinat să vă axați pe problemele tinerilor?
R.M.: Din discuțiile pe care le-am avut cu tinerii și din întreaga mea experință din munca cu organizațiile de tineret am constatat că tinerii sunt practic singura categorie socială din țară care nu este niciodată consultată atunci când se elaborează politici. Pentru că nu sunt consultați nu sunt nici interesați și sunt foarte puțini politicieni care, într-adevăr discută despre problemele pe care le au tinerii și atunci, aceștia, nesimțindu-se reprezentați de politicieni sau de politicile adoptate de stat, nu au de ce să vină la vot. Pornind de la aceste premise am elaborat o recomandare care a fost votată în Parlament, iar pentru mandatul următor datoria mea, ca inițiator al acestui demers, este de a monitoriza implementarea în fiecare stat membru și cu precădere în România.
Rep.: Cum este văzută în acest moment România din Parlamentul European?
R.M.: Cum e văzută România la nivelul Uniunii, România cea de acasă, Guvernul României, Instituția Președinției. În ultimul timp au existat foarte multe gafe de politică externă, decizii luate în dezacord cu deciziile UE și într-o totală lipsă de coerență cu ceea ce spune UE și atunci, sigur, imaginea României s-a deteriorat foarte mult. România, din decembrie încoace, este considerată un stat cu o oarecare instabilitate politică. Nimeni nu se aștepta să existe această alianță între PSD și PDL și acest Guvern să nu ia măsurile propuse de UE. Faptul că nu s-au luat măsurile recomandate tuturor statelor memebre, a fost un semnal pentru UE că acest Guvern și România nu dau doi bani pe Uniunea Europeană.
Rep.: Ce soluții vedeți pentru rezolvarea problemelor din educație?
R.M.: Se impune o investiție masivă în infrastructură, dar și o investiție masivă în resurse umane. Nu avem suficienți profesori, dar nici foarte bine pregătiți, pentru că cine mai vrea să se facă profesor când salariile sunt foarte mici și confuzia din sistem este în permanență în creștere? Deci avem nevoie de investiție și în resursa umană, de la educatori până la profesori universitari nevoia este foarte mare. Printr-o aplicare bugetară mult mai aplicată și mult mai atent distribuită către nevoile din sistemul educațional cred că s-ar putea face reforma, în așa fel încât educația din România să fie competitivă.
Rep.: Ați activat în comisia de dezvoltare regională. Ce opinie există la nivel european despre o reîmpărțire a regiunilor în România?
R.M.: După intervenția pe care a avut-o Traian Băsescu la un moment dat că trebuie să reformăm, că trebuie să avem cel puțin nouă regiuni de dezvoltare sau nouă județe mai mari, am discutat cu Danuta Hubner (comisar european – n.r.) pe dezvoltare regională și am rugat-o să-mi spună dacă ideea este acceptabilă pentru Comisia Europeană. Răspunsul a fost foarte vag, nimic concret, ideea a fost că mingea este în terenul nostru, ne împărțim țara așa cum dorim, însă trebuie să ținem cont și de capacitățile administrative pe care le avem și de echilibrul economic între regiuni. Dacă noi ne gândim să împărțim regiunile numai din punct de vedere etnic sau din alte puncte de vedere decât economic, atunci s-ar putea să avem zone foarte sărace și zone foarte bogate, dezechilibrul este foarte mare și aceasta nu este în acord cu politica de coeziune.
Rep.: Ar fi acceptabilă o împărțire pe criterii etnice?
R.M.: N-o să fie acceptabilă o împărțire pe criterii etnice pentru Comisia Europeană, deci asta este exclus. Vor fi acceptate împărțirile și regionalizările pe criterii de performanță economică și capacitatea administrativă a acelor regiuni, fără să se țină cont de etnie și așa mai departe.
A consemnat
Sanda VIÅ¢ELAR
