Minunata lume nouă
Fără îndoială că această primenire a clasei politice, multumită rezultatelor alegerilor de la finele anului trecut, este dătătoare de sperantă, pe toate planurile si în orice domeniu. În acelasi timp, pentru învinsi, pentru cei care s-au odihnit timp de patru ani în confortabile fotolii directoriale, a sosit vremea pentru descărcarea de gestiune. Dar poate si pentru cîteva ceasuri de sinceritate, de analiză lucidă a celor înfăptuite sau nu.
Unul din hiturile anilor Â’90 apartinea trupei Scorpions. „The wind of change”, dacă vă mai aduceti aminte, o baladă rock frumoasă, al cărei succes a fost amplificat si de contextul politic din acea perioadă. Cântecul este la fel de actual în România de azi. A sosit vremea să întelegem că nepotismele si prietesugurile nu mai tin, că dacă vrem să avem performante trebuie să-i promovăm pe cei mai buni, chiar dacă nu ne sunt prieteni, chiar dacă nu sunt rudele, pilele sau obligatiile noastre. A sosit vremea ca si tinerii actori să joace, să fie distribuiti, a sosit vremea ca si plasticienii mai putin vârstnici să aibă acces ca expozanti la simezele importante din tară (căci cum altfel te poti afirma?!), a sosit vremea ca cineastilor tineri să li se acorde încrederea si sprijinul pe care multi dintre ei îl merită făcând dovada valorii lor la festivaluri internationale de seamă.
Am obosit cu totii, cred, ca aici, la Târgu Mures, să mergem la lansările de carte ale acelorasi oameni (vreo trei-patru la număr, toti portavocea culturii de pe Mures si de pe Târnave!) sau la piese de teatru puse în scenă de acelasi personaj cu veleităti regizorale îndoielnice, jucate de aceiasi actori pe care eu îi văd în aceleasi roluri de când sunt mică.
De aceea am urmărit cu atentie aparitiile în mass media ale noului ministru al Culturii si Cultelor, Mona Muscă, care a sustinut cu tărie, în repetate rânduri, că politica sa va fi aceea de administrator al culturii pe criterii de performantă profesională si că fondurile vor fi distribuite obiectiv. Ar fi un pas înainte ca de data aceasta lista publicatiilor subventionate de la bugetul de stat, e vorba de revistele culturale, în spetă, să nu mai fie tinută în secret de către Minister. Sau ca fondurile Consiliului National al Cinematografiei să nu mai fie directionate fără piedici către “nemuritorul” Sergiu Nicolaescu. Sau ca proiectele propuse spre finantare de către Directia de Cultură, Culte si Patrimoniu National Mures să nu mai fie singurele care ajung la Bucuresti, la minister. Sau ca descentralizarea institutiilor de cultură să fie făcută, măcar acum, cu responsabilitate, iar nu în bătaie de joc doar de dragul de a îndeplini formal o cerintă politică.
A sosit vremea ca în ceea ce priveste actul artistic, pe primul loc să se situeze creatorul, căci numai asa vom avea performantă, numai asa vom putea avea un public educat, capabil să separe valoarea de non-valoare.
