Tipografia care face bani

La doar câteva zile după căderea regimului Ceaușescu, doi târgumureșeni plănuiau să deschidă o afacere. Teofil Marian și Vasile Ormenișan au ales tiparul, pentru că erau de meserie tipografi. Astfel a apărut Cromatic, societate care timp de 15 ani s-a dezvoltat și a ajuns un punct important pe harta tiparului din Transilvania.

Florin Marcel: Vă rog să ne faceți o prezentare a societății pe care o conduceți și un scurt istoric al acestei afaceri.

Vasile Ormenișan: Practic, ideea de a porni această afacere a apărut în decembrie 1989. În 1990 ne-am cumpărat utilaje. Nu a fost ușor, pentru că am luat un credit foarte mare și în 1991 am început, propriu-zis, activitatea. Noi lucram la Tipomur, la fosta tipografie de stat. Ne-am rupt de toate, deși aveam funcții de conducere. Știam că viitorul e pe latura aceasta, a privatizării, și am pornit astfel o afacere, bazându-ne pe forțele proprii. A fost foarte greu. La început lucram într-un spațiu mic. Apoi utilajele s-au înmulțit. Ne-am extins, am închiriat noi spații. Apoi am cumpărat un spațiu pe care era o casă veche, iar pe acest spațiu am construit apoi clădirea în care lucrăm acum.

F.M.: Care sunt principalele produse?

Vasile Ormenișan: Fiind de meserie, avem tot timpul tendința de a face o gamă cât mai mare de produse. Nu e prea sănătos, deoarece nu te poți specializa atât de bine pe un produs făcând multe. Nu te poți perfecționa ca să ajungi la superlativ, din punct de vedere al calității. Piața fiind aceasta care e, suntem conștienți de fapul că dacă te axezi pe doar câțiva clienți sau numai câteva produse, când aceștia strănută tu faci pneumonie. E foarte riscant. Și atunci facem de toate. Am început cu imprimante tipizate, etichete, pliante, cataloage, invitații de nuntă, cărți de vizită, facem ambalaje din carton, cărți, afișe, broșuri, deci aproape tot ce se poate face într-o tipografie. Avem imprimare, ștanțare, înfoliere la cald, tipărire cu folie metalizată. Oferim servicii și altor tipografii mai mici.

F.M.: Bănuiesc că este uriașă diferența dintre tehnologia folosită înainte de 1989 și cea de acum…

Vasile Ormenișan: Parcă aș lucra în tipografie de 100 de ani, atât de mare este diferența între ceea ce e acum și ce era mai demult. Se lucra pe plăci de zinc, apoi au venit plăcile din metal. Făceam noi selecții. Selecțiile se fotografiau prin filtre de culoare etc. Se obțineau lucrări frumoase, dar era migălos.

F.M.: La ce interval de timp trebuie să achiziționați aparatură nouă?

Vasile Ormenișan: Noi în fiecare an cumpărăm ceva și vindem ceva. Cred că am vândut utilaje de o tipografie. Din vechile mașini nu mai avem nici una.

F.M.: Sunt scumpe utilajele?

Vasile Ormenișan: Sunt, în general foarte scumpe. Depinde despre ce e vorba. Sunt utilaje de 2.000 de euro, dar și de 500.000 de euro. De cele noi nu prea te poți atinge. Noi nu ne-am putut permite să ne luăm decât utilaje second hand.

F.M.: De unde le cumpărăți?

Vasile Ormenișan: Din Germania, Franța, Belgia. Sunt mașini de 6-7 ani. Nu e greu să le găsești. Ești bombardat cu informații pe internet. Trebuie doar să ai bani.

F.M.: Ce modalități de promovare folosiți?

Vasile Ormenișan: Avem pagină web. Ne facem și un catalog, dar eu zic că cea mai bună metodă de a ne face reclamă este cea “din gură în gură”. Depunem un efort mare să facem calitate. Dacă sunt mulțumiți clienții, cu siguranță vor spune și altora.

F.M.: Personalul angajat era de specialitate când a venit?

Vasile Ormenișan: Avem un singur tipograf, restul au fost formați aici. Nu este o meserie care să se învețe ușor și repede. În plus, depinde și de capacitatea fiecăruia, în parte. Aici tot timpul înveți, pentru că tot timpul faci alt produs. Tehnologia este aceeași, dar de fiecare dată există și particularități. Au rămas cei care s-au adaptat acestei munci, cei pricepuți.

F.M.: Care credeți că sunt atuurile firmei dumneavoastră?

Vasile Ormenișan: Eu nu cred că avem ceva special, deosebit. E loc pentru toată lumea. Noi ne străduim să mulțumim clienții. Probabil că raportul preț/calitate este bun, plus promptitudinea. Trebuie depus un efort destul de mare. Aproape toată ziua suntem aici. Lucrăm de 15 ani. Venim dimineața la 7,30 și, în afara unei ore în care mergem să mâncăm, suntem aici până seara la ora 22. Încercăm să ținem sub control tot ce se întâmplă și să rezolvăm problemele în cel mai scurt timp. Trebuie să-ți și placă ceea ce faci. Noi, fiind tipografi de meserie, am ales să facem ceea ce ne place. Și asta contează.

F.M.: Ați avut probleme cu hârtia? Cu prețul ei?

Vasile Ormenișan: Nu ne putem plânge. În general aducem hârtia din Cluj. Prețul la hârtie a crescut la fel ca și celelalte creșteri de prețuri, dar nu ne-a încurcat niciodată prea tare. Ne descurcăm din acest punct de vedere.

F.M.: De ce nu ați optat și pentru tipărirea de ziare?

Vasile Ormenișan: Este un alt specific. Tehnologia este în mare aceeași, dar sunt și diferențe. Am fost chiar în faza de a aduce utilaje. A fost o chestiune de câteva zile. Am vrut să avem o garanție că ziarele principale vor veni la noi (atunci ziarele locale se tipăreau la Cluj). Nu am obținut garanția că toate ziarele locale vor tipări la noi și am decis să nu mai facem investiția.

F.M.: Ați renunțat definitiv la idee?

Vasile Ormenișan: Da. Este o mașină care necesită o anumită piață. Iar orașul nostru este destul de mic pentru două rotative, dar asta nu înseamnă că este exclus ca ele să “conviețuiască”.

F.M.: Ce planuri aveți pentru 2005?

Vasile Ormenișan: Noi dorim să fim sănătoși. Să ne menținem pe piață cel puțin la nivelul la care suntem acuma. Să schimbăm utilajele care mai trebuie înnoite și să avem mulți clienți fideli.

Florin MARCEL