Ruhrgas ne fură legal
Distrigaz Nord ne va arde la buzunare cu peste 4 milioane de euro lunar, prin introducerea abonamentului
l Consumăm sau nu consumăm gaz, vom plăti între 4-12 mii de lei pe zi către societatea de distribuție
l Familiile nevoiașe sau pensionarii cu venituri mici vor fi zdrobiți sub această avalanșă a prețurilor l Furnizorii de energie termică, amenințați în fiecare iarnă cu întreruperea gazului metan, mai au o variantă. Finală: falimentul
l Măsura îi avantajează pe noii proprietari ai Distrigaz, concernul german Ruhrgas l Acesta să fi fost cadoul negociat, de către Guvenul Năstase, pentru directorii din distribuție pentru ca ei să-și păstreze funcțiile și să aibă acces în continuare la comisioane grase? l Ministerul Economiei și ANRGN se ascund, după adoptarea acestei măsuri impopulare, în spatele FMI, Băncii Mondiale
sau Comisiei Europene
Mai mulți cititori ne-au sesizat prin scrisorile trimise la redacție asupra recent introdusului abonament la gaz, dublat de scumpirea prețului de livrare al gazului metan. Nedumirea lor avea în vedere faptul că, deși nu consumă nici un centimetru cub de gaz, vor fi nevoiți să achite bani frumoși pentru că sunt abonați ai Distrigaz Nord. De aici au plecat investigațiile noastre …
Abonament pentru robinetul închis
Peste 1 milion de abonați ai Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, societatea de distribuție a gazului metan în 22 de județe din Ardeal și Moldova, vor plăti din luna mai pe lângă contravaloarea gazului metan consumat și un abonament lunar, calculat prin înmulțirea unui tarif zilnic, situat între 4.500 lei și 675.000 lei, cu numărul de zile al fiecărei luni. Pentru a fi mai bine înțeleși, indiferent dacă abonatul consumă vreun metru cub de gaz sau, dimpotrivă, cum se întâmplă cu predilecție în mediul rural în lunile de vară, robinetul la gaz este închis, vom scoate din buzunar bani pentru a ne achita abonamentul. Prețul abonamentului va fi diferențiat după categoria de consumatori în care, prin vrerea ANRGN, am fost încadrați. Cei mai afectați de scumpiri vor fi consumatorii casnici, deoarece reprezentanții ANRGN au decis să elimine subvenționarea acestora de către marii consumatori. Așa se face că proprietarii de case vor achita 4.500 lei/zi taxa de abonament, în timp ce asociațiile de locatari – 12.000 lei/zi. La acesta se va adăuga și factura pentru gazul consumat, al cărui preț de livrare a fost stabilit la 4.808.290 lei/1.000 mc, adică cu 19% mai mult decât până acum.
Consumatorii rezidențiali mari, firme, blocuri fără contoare pentru fiecare scară, cu un consum situat între 12.400 și 124.000 mc/an, vor plăti un abonament de 80.000 lei/zi, adică cu 11,2% mai mult. La un calcul simplu, atâta vreme cât consumatorii casnici reprezintă 90% din clientela Distrigaz Nord, deși volumul de gaz consumat de aceste categorii se cifrează la aproximativ 42% din volumul total, societatea de distribuție își va asigura, fără să ridice un deget, venituri de peste 3 milioane de euro, sumă calculată prin aplicarea unui tarif zilnic de 4500 de lei. Într-un an, sumele care se vor încasa numai din achitarea abonamentelor vor depăși 35 de milioane de euro. Și doar de la consumatorii casnici.
Consumatorii mari, cum sunt societățile de furnizare a agentului termic vor plăti 675.000 lei pe zi abonamentul către Distrigaz. Cei mai avantajați de valul de scumpiri sunt coloșii industriali, care consumă aproape jumătate din volumul total de gaze livrat de Distrigaz Nord, dar vor plăti doar 6.831 de lei/zi taxă de abonament.
Însumate toate sumele obținute din achitarea doar a abonamentelor, Distrigaz va miza pe sume de peste 4 milioane de euro lunar, adică undeva la 50 de milioane de euro anual fără să depună vreun efort.
Micii consumatori, favorizați?
Reprezentanții ANRGN, dar și ai Ministerului Economiei și Comerțului au susținut că introducerea abonamentului îi va avantaja pe micii consumatori care nu vor mai plăti atât de mult în lunile de iarnă. Oricât ne-am străduit să înțelegem această afirmație, nu am reușit. În condițiile în care tarifele la gaz vor fi ajustate trimestrial, nu vedem cum sunt avantajați consumatorii prin introducerea acestor abonamente. Dar să vă explicăm. Reprezentanții autorității de reglementare, ministerul de resort și cei ai Distrigaz au susținut că prin introducerea abonamentului se vor acoperi anumite costuri fixe ale societății de distribuție, în care sunt incluse și cele cu amortizarea investițiilor, precum și o rezervare de capacitate. Altfel, spus costurile extinderii rețelelor de distribuție de gaze, înlocuirea celor uzate fizic, achiziționarea de țevi etc. vor fi suportate din abonament. De asemenea, achiziționarea de gaze naturale din import în lunile de vară – care oricum se vor face în limita capacităților de înmagazinare de care dispun societățile din domeniul gazului – se va face din resursele aflate la dispoziția Distrigaz prin colectarea taxelor de abonament. Aceasta ar fi varianta celor trei instituții enumerate mai sus pentru a justifica introducerea taxei de abonament. Din punctul nostru de vedere, cumpărarea de gaze naturale din import în lunile de vară, la prețuri mult mai accesibile, nu va echivala cu o scădere a facturii noastre în lunile de iarnă, în condițiile în care prețul de livrare este bătut în cuie, ba mai mult până la sfârșitul anului va mai crește. Mai mult, vom plăti cât vom consuma. Atunci care ar fi rostul acestor abonamente?
Ruhrgas ne fură legal
Așa cum remarcau specialiști în piața de gaze, oricât de normală ar fi introducerea abonamentelor, este ciudat că aceasta operează numai în cazul celor două societăți de distribuții de gaze, care pot fi considerate privatizate începând cu 1 aprilie. Menționăm că vânzători de gaze sunt și ROMGAZ sau TRANSGAZ, fără ca aceștia să fi beneficiat de aceste abonamente -aducătoare de venituri sigure. Se pare că afacerea este alta și poartă numele de Ruhrgas. După ce s-au ales cu pachetul 30% din acțiuni, cumpărate în urma primei etape a privatizării Distrigaz Nord din octombrie anul trecut, concernul german Ruhrgas se va putea baza și pe zeci de milioane de euro anual, doar pentru că 1 milion de abonați au această calitate. Potrivit acelorași specialiști este o favoare, un troc negociat în timpul privatizării probabil pentru ca anumiți directori din acest sector să-și păstreze scaunele. De asemenea, nu trebuie să omitem faptul că Ruhrgas s-a angajat să preia și restul de acțiuni până la 51% și să devină acționar majoritar prin infuzia de capital, constând în aport în natură – utilaje, IT, reabilitarea infrastructurii etc. Adică 178 de milioane de euro de echipaje, echipamente, calculatoare etc., însumând o valoare similară a importurilor, deoarece avem certitudinea că nemții nu vor miza pe achiziționarea acestor produse din România. La importuri de 178 de milioane de euro, doar TVA de rambursat va fi de aproximativ 34 de milioane de euro. Adunând sumele din abonamente, TVA returnat, într-un singur an, Ruhrgas își va amortiza cel puțin o treime din investiție. Să nu uităm că atât abonamentele cât și tariful pe 1000 de metri cub de gaz va crește cel puțin încă o dată în acest an.
Impact social dezastruos
Nu puteam să nu ajungem și la cel mai dureros punct al acestei afaceri a căror avantaje, noi, consumatorii, nu le sesizăm. Impactul social dezastruos pentru familiile cu venituri mici, care reprezintă, conform statisticilor, mai bine de 50% din populația României. Un pensionar cu o pensie lunară de 400 de mii de lei care nu intră sub incidența venitului minim garantat pentru că are, să presupunem, un hectar de teren, va plăti un abonament lunar de 135 de mii de lei, adică aproape jumătate din pensie. Într-o lună în care nu consumă. De asemenea, o familie nevoiașă, alcătuită din patru membri, cu soțul câștigând salariul minim pe economie, adică nici 3 milioane de lei, cu soția fără loc de muncă și doi copii minori în întreținere, vor fi sufocați în lunile de iarnă doar de factura la gaz. Suntem conștienți că protecția socială nu este o prioritate a actualei guvernări, dar considerăm că înainte de alinierea tarifelor la standardele Uniunii Europene, cererilor Fondului Monetar Internațional, ar trebui pusă în discuție capacitatea Guvernului de a asigura un mediu de afaceri sănătos, care să implice salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană și astfel să permită oamenilor, inclusiv abonaților Distrigaz, achitarea contravalorii acestor servicii. Așteptăm în legătură cu cele sesizate explicații atât din partea ANRGN cât și a Guvernului României, pe care le datorează celui 1 milion de abonați ai Distrigaz Nord.
Ligia VORO
Aurelian GRAMA
“Abonamentele nu au fost stabilite doar de noi, ci împreună cu ANRGN, Ministerul. Nu vor fi mari diferențe față de facturile care se plăteau până acum chiar dacă s-au introdus abonamentele pentru că 1 mc de gaz va fi mai ieftin. Am elaborat scrisori pentru consumatori în care explicăm întreg sistemul tarifar, categoria în care intră fiecare și alte informații, care vor distribuite cu factura din luna mai”,
Mariana Corău, PR Manager Distrigaz Nord SA
„Eu nu știu date despre această măsură, acum aud de așa ceva. Dar cred că este vorba de o măsură care să îi ajute pe cei care nu au bani. Adică, plătesc și vara, astfel încât să nu plăteacă așa mult iarna. La sfârșit de an bănuiesc că se va face o regularizare și, oricum, nu va mai fi vorba de atâția bani de luat de la majoritatea consumatorilor. Nu știu dacă este imoral sau nu, dar cred că din punct de vedere financiar este mai ușor pentru toată lumea. Așa cred că s-au gândit cei care au propus o astfel de măsură de care, repet, nu am auzit până acum”,
a declarat Marcel Piteiu, director adjunct ROMGAZ Mediaș
“Problema este mult mai complexă decât pare. Sigur că ANGRN justifică luarea acestor măsuri prin faptul că trebuie să recupereze și să țină pasul cu Uniunea Europeană, măsuri care nu au fost luate de guvernul trecut. Din punct de vedere al cetățeanului, mai ales a celui din mediul rural și din familiile nevoiașe, majorarea tarifelor va reprezenta o măsură impopulară. Probabil că se vor reduce consumurile de gaz. E adevărat că are și o parte pozitivă. Distrigaz își va putea asigura necesarul de gaze din import pe parcursul întregului an și nu doar iarna când cererea este foarte mare și prețul gazelor crește”,
senator Mihail Antonie, ex-director Distrigaz Nord
“Sunt două justificări majore în stabilirea acestor tarife: amortizarea costurilor de întreținere și a cheltuielilor de capital, iar în al doilea rând se nivelează discrepanțele între facturile pe care consumatorii trebuie să le plătească în diferite luni ale anului. Și până acum aceste cheltuieli cu întreținerea rețelelor de
distribuție etc. se regăseau în tarifele de gaz doar
că nu erau evidențiate”,
Codruț Șereș, ministrul Economiei și Comerțului



