Învățăturile lui Eugen Crișan despre noua Românie

Reporter: Ce nouătăți aveți despre dumneavoastră?
Eugen Crișan: În ultima perioadă recunosc că am fost tatonat, mi s-au solicitat anumite puncte de vedere despre ceea ce înseamnă o posibilă întoarcerea a mea în PNȚCD. Evident că am să fac acest lucru pentru că este partidul meu de suflet, partidul în care cred cu toată convingerea.

Rep.: Ați fost exclus în 2007 din PNȚCD…
E.C.: Da. Mai exact, excluderea mea din PNȚCD s-a întâmplat în 2007, în data de 15 mai. Atunci aveam curajul să spun niște lucruri care astăzi se întâmplă. Nu mă dau mare prezicător, dar dacă ne gândim la 2007, era perioada în care se discuta despre prima suspendare a președintelui Băsescu. Atunci eu am spus că PNȚCD trebuie să își exprime un punct de vedere ferm, indiferent dacă îl susținem sau nu pe președinte. Conducerea de atunci spunea să boicotăm referendumul și eu împreună cu alți colegi din țară, încă 16 colegi, am fost excluși datorită punctului nostru de vedere.

Rep.: Prin ce se diferențiază PNȚCD de alte partide?
E.C.: Sunt mai multe grupări, cea condusă de domnul Pavelescu și cea grupată în jurul domnului Ciorbea. Acum, după ce Victor Ciorbea a optat să fie senator PNL, lucrurile mi se par destul de clare. Cred că trebuie mers în ideea de a se întări PNȚCD astfel încât într-o perioadă de timp apropiată să devină un partid important, de centru-dreapta, creștin democrat. Este singurul partid creștin democrat adevărat din România și singurul partid din România care are o doctrină clară și care a enunțat patru mari principii care stau la baza întregii activități, vorbim de morala creștină, patriotismul luminat și generos, democrația desăvârșită și dreptatea socială.

Rep.: Ce părere aveți despre proaspăta Alianță “DAâ€?
E.C.: Am participat la constituirea Alianței „DAâ€, am fost invitat să particip la acest moment, zic eu important pentru viitorul politic al României. Reactivarea sub o formă nouă și cu două partide care n-au făcut parte din vechea Alianță „DA†mi se pare un lucru bun. Între PNȚCD și Forța Civică s-a încheiat acel protocol și eu cred în viitorul acestei formule politice.

Rep.: Anul trecut ați fost exclus din PDL. Ați primit răspuns la contestația pe care ați depus-o?
E.C.: Aproape că am o stare de lehamite legată de acest subiect. Am fost exclus abuziv și grosolan din PDL în iunie 2012. Evident că la contestația mea nu mi-a răspuns nimeni, dar să fie ei sănătoși și să își vadă fiecare de calea lui. În PDL Mureș, poate și în alte filiale județene, nu prea poți avea opinii, iar dacă ai opinii nu ești confortabil pentru șefi.

„Oricum, o descentralizare în raport de interesul cetățeanului și comunității în care trăiește și își desfășoară activitatea trebuie făcută și eu cred că reorganizarea teritorială a României trebuie să se facă pe provincii istorice.â€

Rep.: Cu voia dumneavoastră, să vorbim despre reorganizarea administrativă a țării, un subiect foarte la modă…
E.C.: Umblând prin arhiva personală am găsit un pliant cu o propunere de descentralizare încă din 2001 care cred că ar fi unul din materialele de la care se poate începe niște discuții. Sunt surprins, în mod neplăcut, față de modul în care este abordat acest subiect extraordinar de important. E clar, România nu poate să rămână în situația organizării actuale din punct de vedere al județelor, municipiilor și comunelor. E clar că toată Europa e organizată pe un sistem de provincii, regiuni, unele state sunt federale, altele sunt semi-federale. Oricum, o descentralizare în raport de interesul cetățeanului și comunității în care trăiește și își desfășoară activitatea trebuie făcută și eu cred că reorganizarea teritorială a României trebuie să se facă pe provincii istorice.

Rep.: Care sunt argumentele în acest sens?
E.C.: Există un argument firesc, fenomenul unității noastre naționale este limba română. Pe de altă parte, există influențe și modalități de coexistență în cadrul unor regiuni istorice, obiceiuri, fel de a gândi chiar, diferite de la o regiune la alta. Sigur, în interiorul României de care nici nu se pune în discuție că ar putea să se destrame. Astea sunt niște povești, obsesii, nejustificate, care n-ar trebui să fie un subiect de discuție.

Rep.: Cine a elaborat respectivul proiect?
E.C.: Pe el scrie Liga Transilvania Banat, membru al Alianței Libere Europene, Bruxelles, Parlamentul European, 2001.

Rep.: În prezent discuțiile nu sunt despre ce înseamnă de fapt reorganizarea, ci despre cine va fi guvernator…
E.C.: Exact! În momentul în care noi discutăm despre unde va fi capitala, cine va fi baronul capitalei, acestea sunt lucruri neesențiale. Ar trebui discutat despre importanța și modul în care trebuie să înțeleagă cetățenii obligativitatea realizării acestei reîmpărțiri administrative a țării. Este o obligativitate, Europa ne spune clar că nu vom mai primi fonduri până când nu rezolvăm această problemă. Noi trebuie să dezvoltăm acest subiect, cetățenii să înțeleagă că descentralizarea și reorganizarea teritorială a României nu se va face pe criterii etnice, ci strict pe criteriul de eficiență economică și a confortului fiecărui cetățean în regiunea respectivă. Noi vorbim despre orice, nu și despre omul care va beneficia de aceste schimbări…

Rep.: Ce înseamnă regionalizarea administrativ – teritorială din punctul dumneavoastră de vedere?
E.C.: Această regionalizare înseamnă o transformare istorică. Am auzit voci care spun că trebuie să fie și județe și regiuni. Asta e o absurditate, o chestiune caraghioasă, cum să fie așa ceva? Supraîncărcăm această structură? Și așa e birocrație până Dumnezeu în țara asta, mai facem un alt sistem birocratic? Nu! Județele trebuie să dispară, trebuie să rămână municipiile, comunele. Și acolo trebuie discutat să vedem dacă o comună se poate susține singură, din punct de vedere economic. Comunele care nu se pot susține trebuie să dispară, asta e realitatea!

Rep.: Câte regiuni sunt prevăzute în proiectul din 2001?
E.C.: Șapte. Și se vorbește de Transilvania, Banat, Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina. Când aud că vorbim de regiuni Nord, Vest, Sud, Est, facem Ținutul Secuiesc, nu-l facem, facem din trei județe nu știu ce fel de regiune…

Rep.: Câte regiuni credeți că vom avea?
E.C.: Sunt aproape 100% sigur că viitoarele regiuni vor respecta criterul istoric.

„După părerea mea, în cazul în care se face regionalizarea trebuie să fie un Parlament bicameral, respectiv Camera inferioară legislativă iar aceste regiuni să aibă reprezentanți la nivel de senatori.â€

Rep.: Județul Mureș de care regiune ar trebui să aparțină?
E.C.: În mod normal, județul Mureș ar trebui să aparțină de Transilvania, că este în Transilvania, cu capitala la Cluj. Lucrurile nu sunt așa de greu de definit. Moldova cu capitala la Iași, Bucovina cu capitala la Suceava, Oltenia cu Craiova, Dobrogea cu Constanța… sunt lucruri naturale…

Rep.: Despre Ținutul Secuiesc ce părere aveți?
E.C.: Dacă vorbim despre Ținutul Secuiesc putem vorbi și despre Țara Bârsei, Țara Maramureșului istoric, Țara Hațegului, Tismana… Sunt atâtea ținuturi care au o conotație istorică. Unele mai vechi sau mai noi decât Ținutul Secuiesc. Sunt dezamăgit pe liderii politici maghiari pentru că în loc să discutăm cu calm și seriozitate, pozitiv, despre modul în care se va realiza reorganizarea, ei au venit și au luat în brațe Ținutul Secuiesc. El există, nu trebuie să ni-l arate! Există, am fost acolo și mă duc cu drag în Ținutul Secuiesc. Îi respect, mă duc în stațiunile lor, am fost cu familia, nu știu maghiară și m-am simțit bine acolo. Nu m-au tratat deloc prost pentru că am vorbit românește…

Rep.: Nu aveți senzația că totul se face pe ultima sută de metri în condițiile în care proiecte de reorganizare a României există de mai bine de un deceniu?
E.C.: Îmi pară rău că trebuie să o spun dar noi niciodată n-am făcut ceva fără să ni se impuă de undeva. Noi n-am fi discutat despre regionalizare dacă acest lucru nu ni s-ar fi zis foarte clar, că banii europeni în perioada 2014-2020 nu vor mai putea fi atrași decât dacă facem reorganizarea teritorială. Șefii cei mari știau și știu foarte bine, dar nimeni nu și-a asumat răspunderea politică, de a le spune cetățenilor clar că această schimbare va fi în avantajul lor.

Rep.: Ce ar fi însemnat să vorbim în 2001 despre descentralizare?
E.C.: Cred că unii erau în stare să ne linșeze pentru că atentăm la integritatea teritorială a țării. Nu atentăm la nimic și nimeni! Eu cred cu convingere că România, din punct de vedere al statului național, s-ar întări prin această regionalizare. Unul din artizanii proiectului care viza realizarea statelor unite ale Europei este Iuliu Maniu, care în 1928 vorbea despre această temă, că va fi o structură de state, federații, confederații, uniuni. Dar asta nu va aduce sub nicio formă atingere integrității teritoriale a țării respective.

Rep.: Cum ar trebui să arate viitorul Parlament al României?
E.C.: După părerea mea, în cazul în care se face regionalizarea trebuie să fie un Parlament bicameral, respectiv Camera inferioară legislativă iar aceste regiuni să aibă reprezentanți la nivel de senatori. La rândul ei, regiunea va avea un Consiliu regional, dar va trebui ca legile să fie făcute numai de o singură Cameră, să nu se suprapună una cu cealaltă. Acest Consiliu regional va trebui să ia hotărâri în interesul comunității și regiunii respective și care să aibă efect de lege, cu limite de competențe, pentru regiune, așa cum e acum Consiliul Județean.

„Din punct de vedere al străzilor, al sensurilor giratorii totul e frumos, dar nu avem investitori. Trebuie găsite urgent soluții pentru a atrage investitori.â€

Rep.: Înainte de a începe interviul mi-ați spus că sunteți indignat pentru incidentul în care o elevă din Covasna a fost amenințată cu moartea pentru că a purtat o bentiță tricoloră…
E.C.: Foarte multă lume mă cunoaște și îmi știe punctul de vedere în raport cu conaționalii noștri maghiari. În acest moment mă simt profund jignit că cineva a îndrăznit, în România, indiferent unde, pentru că o fetiță a purtat o eșarfă cu tricolorul românesc într-o zi anume, chiar dacă această zi este 15 martie, Ziua Mondială a Maghiarilor, pe care eu personal o respect, să vină să spună că a fost o provocare. Este inadmisibil! Mă surprinde că n-am auzit încă o voce autorizată a unui lider politic – și nu mă refer la declarații de prost gust, naționaliste – care să aibă o poziție fermă a modului în care s-a tratat această problemă de către profesorii de acolo. Eu n-am voia în țara asta, indiferent în ce zi, să port tricolorul? Adică dacă vreau să îmi arborez drapelul pe casă trebuie să o fac numai într-o anumită zi, de 1 decembrie? Nu, pot să-l țin pe casă oricând vreau. De exemplu, acum îl am arborat pe casă pentru că respect drapelul țării mele. În același timp, mă delimitez în totalitate de gestul unui individ care a ars la Cluj drapelul unguresc dar îmi pare rău că unii lideri politici nu iau atitudine, ci transmit în continuare o gândire medievală electoratului. Nu pot să cred că cineva poate gândi în asemenea fel în secolul 21, în anul 2013, într-o țară membră a Uniunii Europene. Îmi place să fac paralele între diverse evenimente și a fost un moment istoric, zic eu, alegerea noului papă Francisc. După o mie de ani de la Marea Schismă a venit patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului la întronarea papei, gest absolut extraordinar pentru că eu cred cu convingere că Andre Malraux avea dreptate: secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc. Ar trebui luat exemplu de la acest gest astfel încât incidente cum a fost cel din Covasna să nu mai aibă loc…

Rep.: Ați fost viceprimar al municipiului Târgu-Mureș. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile de dezvoltare ale orașului?
E.C.: Municipiul Târgu-Mureș – poate o să se supere Dorin Florea pe mine – duce o lipsă acută de investitori. Cred că e singurul municipiu din România care n-a făcut nicio investiție serioasă în ultimii zece ani. Mă uit în jur, la Sibiu, Alba Iulia, Brașov… Tot auzim că vine IBM… povești! Spuneți-ne ceva concret, despre un parteneriat public – privat și alte investiții. În loc să îi atragem, noi îi respingem. Înțeleg că nu se mai ține nici Festivalul Peninsula și nu știu de ce. Trebuie cineva să ne spună, totuși. Acest festival aducea niște oameni în oraș. Din punct de vedere al străzilor, al sensurilor giratorii totul e frumos, dar nu avem investitori. Trebuie găsite urgent soluții pentru a atrage investitori.

Rep.: Municipiul Târgu-Mureș a pierdut și organizarea Gastropan, cel mai mare târg de panificație din România, motivul fiind lipsa unui spațiu expozițional adecvat în oraș…
E.C.: Am spus demult că dacă ne numim Târgu-Mureș, atunci să facem un oraș al târgurilor. Dar nu kitschuri, cu trei pavilioane la care să vindem lulele, ci târguri serioase. Nu vorbesc despre târguri meșteșugărești care sunt frumoase, nu cumpărăm un fluier și vindem o rochiță și cu asta basta și vin meșteșugari din Bucovina și Oltenia și își vând în trei zile ceva. Nu asta înseamnă dezvoltarea unui oraș din punctul de vedere al obiectivului său, ca organizator de târguri. În 1996, când am inițiat organizarea Zilelor Târgumureșene, ne-am bazat pe edictul lui Matei Corvin care a decretat la vremea respectivă că în Târgu-Mureș să se țină târguri. Asta a fost baza de plecare a Zilelor Târgumureșene…