Tăriceanu, mai zgârcit ca Năstase

Potrivit unui raport al Centrul pentru Jurnalism Independent, cheltuielile cu publicitatea ale Guvernului României au scăzut de la 14,7 milioane de euro în 2004, la numai 3 milioane în 2005, în urma demersurilor societății civile pentru transparentizarea și atribuirea echitabilă a contractelor de reclama guvernamentală. Acest raport are la bază cifrele oficiale, așa cum au fost furnizate de Guvern.

În decursul anului 2004, societatea civilă a afirmat în mod repetat că Guvernul Năstase a determinat un ton mai prietenos față de propria politică la anumite ziare, oferindu-le subvenții mascate, dar consistente, din contracte de publicitate guvernamentală. Ziare cu tiraj mic, dar ne-critice la adresa PSD au obținut astfel sume importante pentru bugetul propriu, pentru a promova vagoanele de marfă ale CFR sau faptul că Nuclearelectrica investește în grădinițe-model. Astfel, în perioada 2001-2004, Guvernul Năstase a cheltuit sume între 13,1 si 14,7 miloane pe an, cu contracte apreciate ca lipsite de eficiență de analiștii din publicitate.

Milioanele publicității

În cele ce urmează iată care au fost variațiile sumelor cheltuite de ministere în perioada 2000 – 2004. Ministerul Administrației și Internelor, după patru ani de cheltuieli zero (2000, 2001, 2002 și 2003) a ajuns la 75.464 în 2004, pentru ca anul trecut suma să scadă până la 18.387 euro. Ministerul Afacerilor Externe a avut cheltuieli de publicitate doar în 2004 (179.450), iar Ministerul Agriculturii a înregistrat o creștere spectaculoasă, de la 229.050 în 2000 la sume de 1,3 chiar 1,8 milioane euro anii trecuți , pentru ca apoi să “cadă” dramatic la numai 399.312 euro, anul trecut. Ministerul Apărării a avut cele mai mari cheltuieli în 2000 (30.429 euro), 2002 (11.758) și 2005 (5.360). Ministerul Comunicațiilor nu a avut cheltuieli în 2000, și 2001 iar apoi a sărit la sume de 1,1 – 1,6 milioane dolari, pentru ca în 2006 să ajungă la doar 4.959 euro. Publicitate puțină a avut Ministerul Culturii și Cultelor, care, după 45.000 euro (2003) a ajuns la 114.197 euro (2004) și apoi doar 753 euro anul trecut. Ministerul Economiei, fostul fief al lui Dan Ioan Popescu, este un campion al publicității, cu sume constant peste 7 milioane de euro, chiar peste 10 în 2004. În 2005 “Economia” a cheltuit doar 900.486 euro. “Educația și cercetarea” a avut parte de sume derizorii, sub 15.000 euro, bineînțeles, 2004 fiind anul record. Anul trecut ministerul în cauză a cheltuit zero lei și euro. Sume impresionante (între 225 și 800.000 euro) a avut însă Ministerul Finanțelor publice. Surprinzător, anul record nu a fost 2004 (819.588 euro) ci 2005, cu o sumă de puțin peste un milion de euro. Integrarea europeană a avut parte de publicitate “subțire” anii trecuți (1-7.000 euro), excepție făcând bineînțeles 2004, 14.939 euro. “Justiția” a fost și ea ao văduvită a soartei, cu sume de sub 10.000 euro, mai puțin anul trecut, când ministerul Monicăi Macovei a cheltuit la acest capitol aproape 20.000 de euro. Ministerul Mediului a avut parte de publicitate destul de consistentă (10-20.000 euro) până în 2004, când a “săltat” la aproape 30.000 de euro. Anul trecut, “Mediul” a cheltuit o sumă record, 608.270 euro. Până în 2004, când a cheltuit 168.727 euro, Ministerul Muncii și familiei nu a avut “bani de publicitate”, situație care s-a păstrat și anul trecut.

Sănătatea este printre puținele ministere care după ce a cheltuit fonduri în 200-2003 (5-22.000 euro), nu a cheltuit nimic în 2004 și 2005. La Transporturi situația era mult mai roză, ministerul în cauză figurând cu sume de 1,5 – 2,3 milioane de euro la acest capitol, iar anul trecut, ministerul lui Berceanu a cheltuit doar 40.679 euro. La un total defalcat pe ani al cheltuielilor de publicitate se observă o creștere semnificativă în 2004 (14,7 milioane euro), an electoral, față de anii precedenți (2000-8,9 milioane euro, 2001-13,4 milioane euro, 2002-13,5 milioane euro, 2003-13,1 milioane euro), iar apoi, în 2005, o scădere dramatică a acestor sume – 3 milioane euro.

Frica de a nu greși

Această scădere este cauzată, pe de o parte, de scandalurile publice anterioare anului 2005, care au dus la încetarea practicii de a încheia contracte de publicitate care nu aveau o rațiune economică evidentă (de pildă, reclama la Aeroportul Otopeni sau la Portul Constanța, facilități cu regim de monopol sau unic furnizor). Acest gen de contracte a fost considerat o formă de susținere financiară a canalelor mediatice “prietenoase”, rapoartele de monitorizare demonstrând o legătură evidentă între volumul de publicitate “de stat” și lipsa articolelor critice la adresa guvernului. De asemenea, se constată o oarecare reținere a noilor oficiali în legătură cu subiectul, unii preferând să taie finanțările pentru publicitate, cu excepția anunțurilor situații, obligatorii prin lege.

Reglementări

Sunt de remarcat o serie de aspecte pozitive după 2004, determinate atât de presiunile venite dinspre Comisia Europeană, cât și de schimbarea politică de la finele anului 2004. Prim ministrul Călin Popescu Tăriceanu a făcut la începutul anului trecut o declarație politică în Parlament, angajându-se să pună capăt abuzului de publicitate și să promoveze soluții legislative care să reglementeze această chestiune. Mai mult, în 2006 s-a înregistrat o evoluție instituțională care, deși nelegată în mod direct de domeniul publicității, va avea un impact semnificativ și asupra acestuia, înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP). Noua autoritate acționează pe post de “câine de pază” oficial pentru respectarea legislației achizițiilor publice. De asemenea, la începutul lui 2005, Guvernul Tăriceanu a adoptat Ordonanța de Urgență 40/2005, prin noul act normativ renunțându-se la criteriul celui mai mic preț (care favoriza presa cu tiraj mic) și stipulându-se atribuirea transparentă, după considerente precum costul / centimetru pătrat per tiraj, a contractelor. Ordonanța formulează obligativitatea înscrierii cererilor de ofertă pe un site specializat, publicitatepublica.ro.

În cazul televiziunilor, sumele alocate din publicitatea de stat aveau o pondere procentuală foarte redusă, astfel încât influența PSD se exercita, conform analiștilor, prin intermediul înlesnirilor la plata datoriilor către stat (amânarea sechestrului asiguratoriu sau reeșalonarea sumelor). Televiziunile importante din România au ajuns, astfel, la datorii de câteva milioane de euro fiecare. Sumele au fost vărsate la buget imediat după schimbarea de guvernare, cu excepția Prima TV, care beneficiază în continuare de o reeșalonare.

2005 – doar 3 milioane euro

În ceea ce privește anul 2005, cele 15 ministere au cheltuit un total de 2,4 milioane de euro și 88,6 miliarde lei vechi. “Sănătatea”, “Munca și solidaritatea”, “Cultura și Cultele” și “Afacerile externe” nu au cheltuit pe publicitatea de stat nici un leu sau vreun euro, în timp ce campioni sunt Ministerul Finanațelor 665.000 euro și 24 miliarde ROL, Ministerul Agriculturii 245.500 euro și 9 miliarde ROL, Ministerul Comunicațiilor 1.700 euro și 61,6 miliarde ROL, Ministerul Agriculturii 245.000 euro și 9 miliarde ROL și Ministerul Mediului 530.000 euro și 18,7 miliarde ROL.

Mai departe, Secreatariatul general al Guvernului a cheltuit pe publicitate în 2005 un total de 1,9 milioane RON, defalcat astfel: 97,5 milioane ROL Departamentul pentru Relații Interetnice – achiziționarea unui spațiu de emisie de 20 minute, săptămânal, în perioada 15 martie – 07 decembrie 2005, în cadrul emisiunii Conviețuiri, la Radio Oltenia Craiova, 120.326 RON, respectiv 129.720 RON Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Campanie de informare privind Programul de stimulare a înnoirii parcului național auto, 1,6 milioane RON – Campanie de informare și conștientizare privind introducerea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și 43.813 RON – Campanie de informare radio privind drepturile conferite de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, Oficiul Român pentru Adopții, Agenția Națională pentru Romi, Departamentul pentru Dialog Social și Departamentul pentru Relația cu Parlamentul nu au efectuat cheltuieli de publicitate în 2005.

Cancelaria primului ministru cu instituțiile din subordine și în coordonare a avut și ea cheltuieli pentru campaniile publicitare sau de informare publică, în valoare totală de 790.000 RON și 1.530 euro. Astfel, Administrația Națională a rezervelor statului a chletuit 4.713 RON, Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperații – 691.488 RON, Agenția Națională pentru resurse minerale – 1.832 RON, Agenția Română pentru investiții străine – 119 RON, Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor – 83.297 RON, Oficiul Național de prevenire și combatere a spălării banilor – 8.629 RON. În ceea ce privește suma în euro aceasta a fost cheltuită de Autoritatea națională pentru Tineret.

MIHAI PETEAN