Războinicii viitorului – roboții-soldați

Câmpurile de luptă ale planetei se pregătesc pentru cea mai radicală transfomare din istoria războaielor. Locul soldaților în carne și oase va fi preluat de roboți, care vor păși din lumea virtuală a jocurilor de computer în realitatea dură a bătăliilor. Prima armată care va utiliza roboții este Pentagonul. Zeci de mașinării ucigașe, capabile să secere sute de vieți într-un minut, vor fi trimise în Irak, la începutul lunii aprilie.

“Nu li se face foame. Nu dorm. Nu se tem. Nu uită ordinele primite. Nu le pasă dacă cel aflat în apropiere a fost împușcat. Se vor descurca mai bine decât oamenii? Cu siguranță.” Superlativele aparțin cercetătorului Gordon Johnson, de la Centru de Comandă Interarme al Pentagonului, care susține că era roboților-soldați se apropie cu pași repezi.

Construirea noii generații de militari este un vis al armatei americane vechi de 30 de ani și reprezintă o parte esențială a eforturilor de modernizare a Pentagonului în secolul XXI. În anul 2000, Congresul a hotărât ca, în maximum un deceniu, o treime din vehiculele de teren și din avioanele de vânătoare ale armatei SUA să fie robotizate. Pentru realizarea roboților, a fost încheiat un contract de 127 de miliarde de dolari cu “Future Combat Systems (Sistemele de Luptă ale Viitorului), cel mai mare contract semnat vreodată de guvernul SUA cu o firmă particulară. Transformarea armatei SUA va determina creșterea cu 20 la sută a bugetului Departamentului Apărării, de la 419,3 miliarde de dolari, în 2005, la 502,3 miliarde dolari în 2010, excluzând costurile operațiunilor militare din Irak și Afganistan. Cheltuielile anuale pentru cumpărarea noilor arme vor spori cu 52 de procente, de la 78 de miliarde la 118,6 miliarde de dolari.

La vânătoare de oameni

Specialiștii susțin că o generație de roboți care să arate, să gândească și să acționeze la fel ca oamenii nu va intra în luptă mai devreme de anul 2035. Până atunci, roboții vor semăna cu niște mașini ucigașe, care vor interacționa cu inteligența umană. La această oră, Pentagonul folosește deja câteva sute de roboți în misiuni de identificare a dispozitivelor explozive pe șoselele din Irak și în peșterile din Afganistan. O versiune modificată a acestor roboți va patrula începând din luna aprilie pe străzile Bagdadului. 18 mașinării “Gladiator, înalte de un metru, echipate cu șine de tanc și sisteme de vedere în infraroșu, vor avea în dotare mitraliere grele, cu o cadență de 1000 de gloanțe pe minut. Roboții vor fi controlați prin laptopuri, de la o distanță de 800 de metri, de către un operator care va apăsa pe butonul de tragere după identificarea țintei. Concomitent, cercetătorii lucrează pentru a îmbunătăți și dezvolta mobilitatea, dexteritatea, capacitatea de stocare a energiei, gradul de miniaturizare, dotarea cu armament și nivelul inteligenței artificiale a roboților.

Ucigași cu o mie de chipuri

Russ Richards, directorul Proiectului Alpha, susține că în următoarele două decenii, “roboții vor îmbrăca o mare varietate de forme, dar nici una nu va fi umanoidă. Nu vă așteptați să vedeți androizi ca în filme. Roboții vor avea acele forme care vor fi optime pentru rolurile și misiunile executate. Mașinile introduse în bătălie vor arăta și se vor mișca ca niște păsări colibri, tractoare sau tancuri, gândaci de bucătărie sau greieri. Odată cu dezvoltarea nanotehnologiei, ei ar putea deveni roiuri de praf inteligent.”

La această oră, Future Combat Systems dezvoltă mai multe categorii de roboți militari:

1. “The Searcher” – un robot de recunoaștere mic, portabil, proiectat pentru explorarea clădirilor, tunelurilor și peșterilor în vederea detectării și anihilării minelor, bombelor și inamicilor. Va deveni operațional în următorii doi până la șapte ani;

2. “The Donkey” – un vehicul de aprovizionare de o tonă care va însoți avangarda trupelor și va transporta o jumătate de tonă de muniții, alimente și alte echipamente. La întoarcerea din misiuni, vehiculul va putea trasporta victime. Sistemul va deveni operațional în următorii 5-6 ani.

3. “The Wingman” – un vehicul semi-autonom de recunoaștere, de 6 tone, echipat cu tunuri și rachete, care va însoți unitățile mecanizate. Mașinăria va inspecta câmpul de luptă, va intra în zonele periculoase și va trage asupra forțelor ostile. Potrivit Pentagonului, “Wingman va putea efectua misiuni de securitate 24 de ore din 24, în timp ce soldații dorm sau sunt ocupați cu alte activități.” Termenul-limită pentru construirea robotului este 2015.

4. Sistemul “The Hunter-Killer” – va fi constituit din 10 vehicule autonome conectate printr-o rețea fără fir. Grupul de luptă va fi programat să se deplaseze pe distanțe de până la 150 de kilometri și să organizeze ambuscade. Fiecare vehicul va transporta în “pântecele” său 5 mini-roboți care vor detecta apropierea inamicului. În momentul identificării dușmanului, un ofițer va ordona printr-un semnal radio declanșarea atacului. Sistemul este prevăzut să intre în funcțiune în 2025.

O altă categorie de roboți dezvoltată de Pentagon o reprezintă dronele. În aprilie 2004, un

avion nepilotat de om a intrat în istoria militară lovind o țintă aflată la sol cu o armă inteligentă, de la înălțimea de 10 kilometri.

Proiectul “Android”

După ce toate aceste prototipuri vor intra în funcțiune, următorul pas va fi construirea de sisteme semi-autonome și autonome care să se bazeze în exclusivitate pe senzori și tehnologie computerizată pentru a-și îndeplini misiunile. Proiectanții spun că cel mai greu lucru este să construiești un soldat care să arate și să acționeze ca un om, similar modelului din romanul “Eu, robotul”, al lui Isaac Asimov. Å¢elul personal al lui Bart Everett, directorul tehnic pentru robotică al Centrului de sisteme de luptă spațială și navală din San Diego, este să creeze un android care să poată însoți un soldat pe câmpul de bătălie și să execute multe din sarcinile militarilor. Momentan, un prototip de aproximativ 1,20 metri, cu un ochi de ciclop, este testat în laboratoarele centrului. Mașina poate detecta și lovi o cutie de răcoritoare. Părerea unanimă a specialiștilor este că un robot umanoid complet autonom va deveni operațional peste trei decenii.

Dileme etice

Cu mult timp însă înainte de expirarea acestui termen, militarii vor fi nevoiți să dea un răspuns dilemelor de ordin moral și tehnologic ridicate de utilizarea roboților în război. Criticii proiectului de robotizare afirmă că fiecare inovație din istoria războaielor – fie că a fost vorba de inventarea suliței, tancului sau bombei atomice – a redus la tăcere scrupulele posesorilor noilor arme. Robert Finkelstein, președintele firmei Robotic Technology, susține că decalajul dintre tehnologie și doctrina militară va influența negativ regulile de angajare în luptă: ”Pe ce criterii – se întreabă Finkelstein -, va fi încredințată roboților responsabilitatea de a distinge între prieten și inamic, combatant și civil”?

Gordon Johnson, de la Centrulde Comandă Interarme, este încrezător în capacitatea militarilor de a rezolva astfel de probleme:”Avocații mi-au spus că nu există nici o interdicție împotriva implicării roboților în luarea de decizii de viață și de moarte. Am fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă un robot ar distruge o școală în loc de un tanc parcat în apropiere. Vă asigur că nu vom încredința o astfel de decizie unui robot până când nu vom fi convinși că acesta se va achita cu brio de sarcină.”

Cofondatorul Sun Microsystems, Bill Joy, este îngrijorat de un alt pericol potențial: “Roboții secolului 21 și nanotehnologia vor deveni atât de puternice încât ar putea genera o serie nouă de accidente și abuzuri. Pe măsură ce mașinile vor fi mai inteligente, oamenii vor lăsa mașinile să ia tot mai multe hotărâri în locul lor. În cele din urmă, se va atinge o fază în care procesele necesare pentru a ține în funcțiune sistemul vor ajunge atât de complexe încât oamenii vor fi incapabili să țină pasul cu ele. În acest stadiu, mașinilor vor prelua, practic, controlul”.

Mai eficienți decât oamenii

Oficialii de la Pentagon și furnizorii militari resping aceste temeri și subliniază faptul că

țelul final al robotizării este războiul fără victime. Conducătorii armatei americane

scot în evidență nenumăratele avantaje oferite de folosirea inteligenței artificiale. Potrivit maiorului Kenneth Rose, de la Centrul de Antrenament și Doctrină al Pentagonului, “roboții sunt mult mai bine dotați decât oamenii. Sunt mai ucigători, mai mobili, cu șanse mult mai mari de supraviețuire. Sunt scutiți de orice stres emoțional în urma bătăliilor. Au timpi de reacție mai rapizi și capacități senzoriale superioare. De exemplu, atenția soldaților aflați într-un post de gardă scade dramatic după 30 de minute, însă un robot nu obosește niciodată. Nu mai vorbim de efectul demoralizator asupra inamicului. Să fii aruncat în aer de mașini controlate de la distanță este descurajant. Cel mai important lucru este că, prin trimiterea roboților în cât mai multe misiuni periculoase, vom proteja viețile soldaților aflați în bătălie.”

Hoarda de fier

Criticii susțin însă că argumentul principal pentru utilizarea roboților este cel economic, pentru că roboții sunt mult mai ieftini decât oamenii. Conform unui studiu al Pentagonului, costul mediu al întreținerii unui soldat se ridică la 4 milioane de dolari și este în continuă creștere. Numai pentru viitoarele pensii ale soldaților, armata americană ar trebui să plătească 653 de miliarde de dolari, bani de care nu dispune. Spre deosebire de militari, roboții nu ies la pensie și costă cel mult 400 000 de dolari.

Colin Angle, președintele executiv al firmei iRobot, este convins că orice rezerve de ordin moral vor păli în fața calculelor militare și financiare: “Costul soldaților pe câmpurile de luptă este atât de mare, din punct de vedere financiar și politic, încât roboții vor fi aruncați cu frenezie în bătălie. Daca vei putea invada alte țări fără vărsare de sânge, acest lucru nu va face decât să amplifice tentația de dominare.”

De altfel, Pentagonul nu-ți ascunde intențiile belicoase și faptul că scopul său ultim este interconectarea tuturor sistemelor robot. În momentul în care vor fi construite toate dispozitivele de inteligență artificială, mașinăriile vor funcționa autonom ca un gigantic și ucigător sistem computerizat.

Planeta Robot

Mulți futurologi se tem de acest moment și avertizează că încrederea în tehnologia robotică ar putea avea consecințe tragice. Ei susțin că există pericolul împlinirii profețiilor făcute de scriitorii de literatură sci-fi din secolul trecut. Astfel, în cartea “Eu, robotul”, a lui Isaac Asimov, mașinăriile artificiale inteligente încalcă prima lege a roboților, care spune că un robot nu are voie să facă rău unui om. Cei mai pesimiști prezic că de la o revoltă individuală, de genul celei petrecute cu HAL, computerul din “2001 – Odiseea Spațială”, de Arthur C.Clarke, se va ajunge la situația descrisă în nuvela“Roboții universali ai lui Rossum”, publicată de scriitorul ceh Karel Capek, în 1921. Capek înfățișează o societate în care oamenii construiesc roboți din ce în ce mai perfecționați până ce ajung să-i folosească în războaie. În final, roboții decid că războiul este o nebunie și preiau controlul asupra lumii.

Ioan BUTIURCÄ‚

Cele trei legi ale roboticii formulate de Isaac Asimov: 1. Robotul n-are voie să pricinuiască vreun rău omului sau să îngăduie, prin neintervenție, să i se întimple ceva unei ființe umane.2. Robotul trebuie să asculte poruncile omului, dar numai atunci când ele nu contrazic Legea 1.3. Robotul trebuie să-și protejeze propria existență, atâta timp cât acest lucru nu vine în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.