Leul greu, peste privatizarea cec

Una din marile dileme discutate la conferința despre privatizarea CEC a constituit-o noul statut pe care îl va avea instituția, încă de stat, după ce va fi privatizată, respectiv dacă va fi o casa de economii și consemnațiuni sau o bancă comercială.

Intervențiile au fost destul de aprinse, deoarece problema privatizării instituției este una iminentă. Pe aceste coordonate, Mioara Ionescu, reprezentanta Ministerului Finanțelor, a vorbit despre drumul privatizării CEC, susținând că “nu e lipsit de sincope, de puțină luptă, pentru a ajunge la un proiect de strategie de privatizare”.

Președintele CEC, Eugen Rădulescu, a subliniat momente semnificative din evoluția băncii, amintind atât de dificultățiile prin care aceasta a trecut după perioada din 1989, dar și faptul că, la ora actuală, organizarea este mult mai bună, creionându-se anumite obiective mult mai bine delimitate. “Acum, toată conducerea CEC este formată din oameni cu pregătire de specialitate. Este prima oară când CEC-ul are o conducere formată din bancheri și se pregătește de restaurarea proprietății ce urmează a fi predată”. Discuțiile s-au axat și pe faptul că, în ultima perioadă, CEC-ul a cunoscut o creștere cu 18% la numărul de credite acordate clienților și, ceea ce este mai important, nu a înregistrat pierderi în mai 2005.

Dobândă de salvgardare

Printre bancherii prezenți, au fost și voci care au declarat că admiră redresarea avută. În contrapartidă, Dan Pascariu, președintele HVB Bank, a subliniat faptul că CEC este sub imperiul fostelor metehne comuniste, în continuare. “CEC nu a reușit să se desprindă și să reprezinte ce au reprezentat, în alte țări, instituții similare. Asta pentru că este o proprietate difuză și pentru că orice restructurare se face prin oameni. Iar aceștia nu au avut conducători care să îi transforme, care să schimbe lucrurile”. În opinia lui Dan Pascariu, inițiativa CEC de a oferi credite cu o dobândă de 12 % nu reprezintă decât o încercare disperată de a rămâne pe piață, pentru că o astfel de dobândă “nu acoperă nici măcar costurile”.

Evident, părerea nu a fost împărtășită de președintele CEC, Eugen Rădulescu. “Dobânda de 12% e mică și ne apasă, dar ea acoperă costurile. În plus, așa facem față concurenței”, a declarat Rădulescu.

În ceea ce privește noua împărțire a CEC-ului, părerile au convers către ideea că, în ceea ce privește pachetul de acțiuni, acesta va fi împărțit în trei. Pachetul majoritar va fi deținut de viitorul cumpărător, 9,9% din acțiuni va fi transferat la “Fondul Proprietatea”, iar un mic procent se dorește să fie vândut membrilor băncii.

Denominare mai puțin dureroasă

Discuțiile din cea de-a doua zi de conferințe „Banii noștri” au fost concentrate în jurul a două probleme – rolul României într-o Uniune Europeană lărgită, modul în care va fi afectat mediul de afaceri românesc din 2004 până în 2006, precum și denominarea și introducerea standardelor de raportare internațională.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susținut că toate operațiunile “de pe teatrul de război al denominării” sunt în grafic și nu vor exista întârzieri de nici un fel. Isărescu consideră că despărțirea de leul vechi se va face mai puțin dureros. “Parcă era mai bine când eram milionari”, a subliniat, cinic, guvernatorul BNR.

Isărescu a prezentat, încă o dată, o serie de avantaje, în momentul în care vor apărea noile bancnote. “Acestea vor fi puse pe piață în mod gradual, nu deodată, ca să nu se producă evenimentele din 1952, când a fost o denominare și nu a fost dat un termen apropiat pentru preschimbarea banilor. În acea perioadă, Banca de Stat a utilizat o paritate defavorabilă cetățenilor cu bani mulți, astfel încât, în urma transformărilor, aceștia au pierdut sume importante de bani. Aceste modificări o să aibă efecte benefice și pentru că, astfel, prețurile vor fi exprimate în valori absolute apropiate atât de cele din țările Uniunii Europene, cât și de cele din jur. Reducerea de zece mii de ori va aduce indicatorii valorici la un nivel mai ușor de gestionat”, a declarat Isărescu.

Bancomate pregătite pentru euro

O problemă ridicată la discuții a fost și cea legată de costurile modificării bancomatelor, pentru a recunoaște bancnotele noi. Aceastea reprezintă, de fapt, o devansare a cheltuielilor ce vor fi făcute la introducerea euro. În această situație, România este mai avantajată decât celelalte țări care au tăiat zerouri, fără a scoate bancnote de dimensiunea euro (de exemplu, Polonia). În cazul României, modificarea bancomatelor se face doar o dată, anul acesta. “Denominarea are un real succes, atunci când nu se va mai repeta. Denominarea este un eșec atunci când valoarea monedei începe să scadă semnificativ și revine în atenție nevoia unei alte denominări”, a atenționat Piotr Szpunar, directorul adjunct la Banca Națională a Poloniei.

Reprezentanții BNR au subliniat, de asemenea, că s-au luat în calcul toate aspectele ce țin de introducerea bancnotei de 500 lei noi – banii care vor exista fizic în circulație vor fi într-o cantitate mai mică.

Isărescu a vorbit și de aspectul estetic al noilor cupiuri. “Atât bancnotele, cât și monedele au un design modern. Asupra monedelor s-a avut în vedere și consistența lor. Materialul folosit nu este aluminiul, deoarece acesta se deteriorează cel mai repede. Noul aliaj are avantajul unor costuri de producție scăzute”.

Fostul vice-guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, Frigyes Harshegyi, a subliniat faptul că forintul maghiar nu a fost denominat, deoarece cursul s-a menținut stabil în perioada precedentă. “De asemenea, în ultimii ani au fost înregistrate chiar aprecieri repetate ale monedei naționale, mai ales după liberalizarea contului de capital”, a mai declarat Harshegyi.

Nicoleta TRIF