Târgu-Mureş, Capitală europeană a culturii în 2021? Ce oraşe cu patrimonii culturale bogate se vor alătura marelui proiect

Municipiul Târgu-Mureş ar putea fi, în anul 2021, Capitala europeană a culturii. 13 oraşe din ţară şi-au depus deja candidatura într-o competiţie acerbă, la finalul căreia va fi desemnat oraşul câştigător. În acest demers, cunoscutele oraşe Sighişoara şi Sovata se vor alătura Târgu-Mureşului şi vor susţine proiectul.

 14 oraşe se luptă pentru titlul de Capitală europeană a culturii în 2021

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă că municipiul Târgu-Mureş îşi propune să devină Capitala europeană a culturii în anul 2021. În acest sens, până pe 10 octombrie va trebui să fie pregătit dosarul de candidatură, urmând perioada de jurizare în două etape: cea de preselecţie, în noiembrie, şi selecţia finală, în septembrie 2016. „Îmi face o deosebită onoare ca împreună cu domnul primar Dorin Florea să anunţăm că municipiul Târgu-Mureş îşi depune candidatura pentru capitală europeană a culturii în anul 2021. Cred că putem vorbi despre multe lucruri şi de faptul că în această perioadă ştim că 13 oraşe din România şi-au depus candidatura la titlul de Capitală europeană a culturii 2021 şi ştim, de asemenea, că suntem al paisprezecelea oraş în acest demers. Faptul că în această competiţie intră mai multe astfel de oraşe ne onorează. Cred că trebuie să scoatem în evidenţă şi să spunem că începând cu următoare săptămână vom crea şi o platformă de colaborare a municipiului Târgu-Mureş cu toate celelalte structuri care doresc să se implice cu toate celelalte persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat care doresc să sprijine acest demers şi cred, de asemenea, că vom realiza şi un consens la nivel politic între toţi actorii politici implicaţi, dar aici politicul este mult mai puţin important. Cel mai important este ca Târgu-Mureşul să ofere platforma necesară unei colaborări totale pentru atingerea acestui deziderat. Pe 10 octombrie trebuie să depunem dosarul de candidatură, urmează perioada de jurizare în două etape: cea de preselecţie, care va fi în noiembrie şi cea de selecţie finală, care va fi în septembrie 2016”, a declarat Ciprian Dobre.

Ce condiţii trebuie îndeplinite în competiţie

Cât despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un oraş care doreşte să candideze, Ciprian Dobre a precizat că în această competiţie există libertate de a scrie orice. „În dosarul de candidatură, avem 100% libertate să scriem ce dorim noi. De aceea e frumoasă această competiţie între oraşe. În acest an, se împlinesc 30 de ani de când există capitale europene ale culturii. Am discutat cu câteva şi vom mai discuta. Dosarele de candidatură ale oraşelor care au câştigat aceste competiţii sunt pe internet şi pot fi citite de fiecare dintre noi. Probabil ne vom inspira şi din ele, dar cred că totuşi trebuie să venim cu ceva mult mai proaspăt, care să denote originalitate. Un lucru care se punctează foarte bine este influenţa acestui eveniment pentru societatea din Târgu-Mureş, respectiv din judeţul Mureş, pentru că este, de fapt, un dosar în care îţi expui scopul, mijloacele şi metodele pentru a atinge toate obiectivele propuse”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

 Ce va face diferenţa

Sighişoara şi Sovata se mândresc cu un patrimoniu cultural, respectiv balner recunoscut atât pe plan naţional, cât şi internaţional. În acest demers, cele două oraşe se vor asocia cu Târgu-Mureşul. „Patrimoniul cultural pe care Târgu-Mureşul, împreună cu Sighişoara, Sovata şi cu toate celelalte unităţi administrativ-teritoriale, va face diferenţa. Consider că interculturalitatea, multiculturalitatea români, maghiari, saşi şi ţigani este lucrul care face diferenţa între noi şi celelalte 13 oraşe. Avem şi suficiente contacte internaţionale care să ne inspire în acest demers, iar scopul nostru este să trecem de prima etapă, iar apoi să muncim pentru a obţine această onorantă titulatură de Capitală europeană a culturii 2021. Ne-am gândit că Sighişoara şi Sovata ar fi două repere foarte bune de oraşe asociate Târgu-Mureşului. Sighişoara participă cu patrimoniul săsesc, iar Sovata are un patrimoniu balnear inestimabil, unic în Europa”, a precizat Ciprian Dobre.

 Un demers votat în 2014 în Consiliul Local Târgu-Mureş

Primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, a transmis că în Consiliul Local Târgu-Mureş s-a votat, anul trecut, pornirea acestui demers, care urma să se adreseze tuturor comunităţilor care trăiesc în judeţul Mureş, iar o parte din acţiuni au fost deja iniţiate. „Cred că singur ţi-e mai greu la un drum lung, iar asocierea cu Consiliul Judeţean în proiectele mari ale oraşului nu poate decât să ne onoreze. Asocierea şi atragerea Sighişoarei şi a Sovatei la acest demers mă încântă, pentru că noi mai avem foarte puţin timp şi adoptăm planul integrat de dezvoltare durabilă. Acest demers nu-l facem pentru a câştiga un concurs, ci pentru că merităm acest lucru. Târgu-Mureşul merită şi capitală administrativă, şi capitală culturală. De aceea, Consiliul Local a votat în 2014 demararea acestui demers pentru capitală europeană. Este clar că ne adresăm întregii comunităţi a judeţului şi, de ce nu, regiunii în care vrem să o promovăm. Nu o facem pentru a câştiga un concurs, ci pentru că merităm acest lucru. Planul de dezvoltare a unui oraş înseamnă ca această entitate sau această punere în valoare a Târgu-Mureşului să se oglindească în viaţa de zi cu zi a oraşului, în manifestările sale culturale, sociale şi profesionale. Forţa universitară, forţa profesională, forţa demografică, viziunea asupra dezvoltării oraşului sunt lucruri scrise şi în expunerea de motive şi în absolut tot statutul care se regăseşte implicit şi în propunerea care vine judeţului”, a declarat Dorin Florea.

 Sat cultural transilvan autentic, în premieră

Primarul Dorin Florea a anunţat că în judeţ se va iniţia, în premieră, un sat dedicat culturii, în care să fie puse în valoare cultura, tradiţia şi convieţuirea în Transilvania. În acest sens, se va depune un proiect european. „Pe lângă acest proiect, am început părticele din acest program pentru a înţelege toată lumea că viziunea e mult mai largă. În premieră, încercăm, tocmai pentru a pune în valoare ceea ce Mureşul a clădit de-a lungul istoriei, să iniţiem în judeţul Mureş, în colaborare cu Primăria Târgu-Mureş, într-o localitate părăsită complet, un sat cultural transilvan autentic, în care întreg satul depopulat să fie dedicat întregii culturi şi astfel să punem în valoare cultura, tradiţia şi convieţuirea în Transilvania. Vom depune un proiect european pentru a dezvolta acest lucru, în care vom lua parteneri Ministerul Culturii sau Academia Română, după caz. Acest demers nu e doar pentru a câştiga un concurs, pentru a avea o proiecţie de etapă, ci efectiv dorim ca Târgu-Mureşul să-şi câştige acest areal, iar beneficiul uriaş de a ieşi în lume să constituie în acelaşi timp o bucurie şi pentru oraşele învecinate şi pentru toate etniile, categoriile şi pentru toţi tinerii cărora vrem să le creăm un viitor în Târgu-Mureş”, a anunţat primarul municipiului Târgu-Mureş.

Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg. Printre oraşele din România care şi-au exprimat intenţia de a candida la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021 se numără Timişoara, Arad, Craiova, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Braşov.