Tradiție și modernizare. Sighișoara văzută la mijlocul secolului al XIX-lea (IV)

Referitor la activitățile comerciale ale orașului, profesorul Josef Haltrich relatează:

“Comerțului și vânzărilor îi servesc trei târguri anuale:

-luni după dumineca Invocavit

-luni după dumineca Trinitates

-în 4 noiembrie

și un târg săptămânal -joia

Târgul săptămânal, sâmbăta la Cristur, precum și târgurile din Agnita, Biertan, Bistrița, Orăștie, Dumbrăveni, Cincu Mare, Sibiu, Alba Iulia, Brașov, Mediaș, Rupea, Miercurea Ciuc, Uioara, Turda, Odorhei, Zlatna și multe alte localități mai mici, în total 135 de târguri anuale le deservesc numeroși meșteri sighișoreni. Pielarii aduc lână, blănuri, piei, iar măcelarii porci grași din Sibiu și Bistrița.”

De pe urma acestor activități comerciale orașul percepe o serie de taxe cunoscute în epocă drept vămi: “Orașul percepe și a perceput diferite taxe și vămi. Dacă acestea sunt sau nu mijloace de încurajare, dacă ele impiedică comerțul și comunicațiile nu putem acum stabili. Conform protocoalelor magistratului Sighișoara, acum 100 de ani se arendau între altele și vânzare fierului (de Hunedoara), mierea de albine, brânza și slănina, tutunul, bumbacul, vânătoarea și pescuitul. În ziua de 27 martie 1762 s-a interzis (p.79) sub pedeapsa confiscării importul și vânzarea de bere și rachiu atât de dăunătoare locuitorilor. După aceea fabricarea berii a fost dată în arendă de către oraș ceea ce a rămas valabil până astăzi. De la 1801 se percepe vamă de un creițar pentru o veadră ardelenească. Această vamă s-a menținut sub numele de “Thorlosung” până în zilele noastre. Prin fondul rezultat din această vamă a vinului importat a fost destinat de la început construirii unei cazarme de infanterie. În momentul de față arende ale orașului nostru sunt:

-moara cu 5302 florini arendă anuală

-cârciuma de vin (din 1853) cu 3211 florini anual

-cârciuma de rachiu (din 1853) cu3055

-cantina cazarmei cu 82

-vama pe vin cu 3456

-vama pe fabrica de bere cu 591,50

-vama târgului cu 1210

-vama pe podul din Venchi cu 517

-măcelăria I cu 182,03

-măcelăria II cu 70

-măcelăria III cu 75,01

-magazinul de cereale cu 53,30

-cântarul orașului cu 55,55

-vânzarea de carne cu 21,50

-Turnul cizmarilor cu 17,50

-Turnul croitorilor cu 8,40

-Turnul fierarilor cu 5,55

-livezile orașului cu 1762

-33 de porții de arătură și livezi cu 2813,85

În total 22489, 19 florini din 19 arende anuale.

În ce măsură impozitele indirecte pe care statul le-a impus în ultimul timp au dăunat comerțului și comunicaților din Sighișoara sau dacă ele au fost utile se poate stabili doar în urma unui studiu minuțios.

Pentru comerțul activ și pasiv, orașul are o gamă variată de produse casnice proprii. La acestea se adaugă produsele unor meșteșugari răzleți.

Tot cu această ocazie aflăm care sunt și afacerile private desfășurate în domeniul comerțului în oraș: “… astăzi există 7 magazine de textile care după cum au încetat privilegiile pentru sediu în cetate s-au mutat în orașul de jos în Marktplatz. Pe ulița Turnului care leagă cetatea de Marktplatz erau fostele locuri de vânzare pe care înaintașii noștri le mai țin minte, acelea ale comercianților Heinrich, Schenker, Philippi, Pilgram, Melzer, Kapdebo. Primul care a înființat în Marktplatz un magazin de textile a fost tatăl decent decedaților frații Zacharias și Daniel Goldschmiedt. Au dat faliment după scurt timp de funcționare următoarele magazine de textile: Christian Henter, Josef Alesius, Friedrich Henter( filiala firmei Fleiseger& Graeser din Mediaș); Johann Weiß(filiala Popp din Sibiu). Astăzi există:

1. Johann Goldschiedt din1788, în Marktplatz este de 36 de ani, iar în locul actual de 29 de ani.

2. Zacharias Goldschmiedt. Din 1857 s-a despărțit de magazinul fratelui de mai sus. Acum condus de văduva lui Yacharias Goldschmiedt.

3. Michael Wädt din1843, mai înainte Andreas Guth.

4. G. V. Haußenblaß din 11 aprilie 1856.

5. I. Hanzulovitsch din 1septembrie 1856 ; din 1iunie 1866 Hanzulovitsch & Govrik.

6. Franz Török din ianuarie 1864.

7. Stein & Melzer din 1 aprilie 1867.

II. Cinci magazine de fierărie aflate și ele în Marktplatz .Mai înainte dispuneam de depozite arendate de către oraș cu scopul de a desface fierărie de Hunedoara:

Martin Zicker, meșter măcelar; Martin Platz, meșter fierar; Friedrich G. Alesius, meșter măcelar; în afară de aceștia, în ultimul timp și comerciantul de textile Christian Wagner, apoi Michael Emanuel Melas, Stephan Friedrich Andrä, comercializează fier.

1. Stephan Nagy și-a deschis în 1818 primul magazin de fierărie.

2. Friedrich G. Alesius a fost autorizat la cererea proprie în 27 ianuarie 1818 însă abea în 1854 firma sa apare înscrisă ca fierărie.

3. Julius Reichenstaedter din 1 august 1855 înainte Reichenstaedter & Kramer.

4. Johann Kramer din 1 noiembrie 1857.

5. Albin Zimmermann din 27 iunie 1867.

III. Două magazine de materiale care în ultimul timp funcționează cu combinații de produse manufacturiere.

1. Johann Baptist Misselbacher 6 Sohne din 1818; înainte doar Baptist Misselbacher ,apoi între 1860-1865 Misselbacher & Teutsch.

2. Joseph B . Teutsch din 1 septembrie 1865.

IV. Un depozit de tutun în legătură cu un magazin de instrumente muzicale, din 1 mai 1866, până atunci din martie 1852 doar tutungerie.

V. Zece mari și 12 băcănii în legătură cu distribuirea produselor din tutun. Prima băcănie deschisă de Joseph Schemény în 24 martie 1850.

VI. O librărie (cu vânzări de artă și instrumente muzicale). Deschisă la 26iunie 1844 de Julius Haberfang din Leipzig.

VII. Două cofetării moderne; prima în 1851(p.82) de către Joseph Schemény cu ajutorul străinului Lieblnacht; o mare cofetărie în 1858 Johann Leonhart și în 1865 Demeter Damian.

VIII. 66 de cârciumi și două hanuri pot fi numărate în oraș și mai multe la periferia lor.

IX.Trei farmacii:

1. Karl Kraft din 1862 (între 1856-1862 Karl Herberth, din 1844-1856 Karl Misselbacher mai înainte Theophil Misselbacher și mai înainte Daniel Stürzer, și înainte de tot -farmacia Sfatului orașului).

2. Friedrich Berverth din 16 iunie 1846 (între 1806-1846 Gottfried Heinrich, mai înainte Joh. Misselbacher, mai înainte Daniel Strüzer .

3. Friedrich Schuster din mai 1846; a fost înființată de Josef Wagner în 1820 cum s-a numit o vreme”.

Nicolae TEȘCULÄ‚