Aluas, sarmaseanul care vrea sa fie primar la Cluj Napoca

Rep.: Candidati ca independent la functia de primar?
E.A.: Da. Exista si o miscare, Uniunea Ardelenilor si Banatenilor, care ma sustine si este destul de blamata deoarece noi, membrii ei, militam pentru autonomia Transilvaniei si Banatului.

Rep.: Care e scopul, de ce vreti autonomia asta?
E.A.: Ne-am putea descurca mult mai bine pentru integrarea noastra culturala si de valori în cultura vest si central europeana. Noi suntem diferiti de restul României, asta nu este o taina. La alegeri, nu vom putea fi înregistrati ca partid politic, nu ne lasa legea. Noi suntem o uniune culturala, iar eu voi candida ca independent. Ar fi trebuit sa avem deja un candidat si pentru Consiliul Judetean, dar nu avem. Am încercat sa conving români stabiliti în Austria, în Bavaria sa vina sa candideze, dar nu vor sa se întoarca.

Rep.: De ce nu vor?
E.A.: Sunt din generatia mea, stau foarte bine financiar. Mi-au spus ca le e dor, dar îi opresc motivele personale.

Rep.:  S-a pus oficial problema regionalizarii. Ati avut membri ai uniunii care sa influenteze în vreun fel mersul lucrurilor?
E.A.: Chiar sa influenteze, nu, dar am avut persoane care au facut lobby. Ne-am bucurat când am auzit proiectul, deoarece cele 16 judete la care aspiram si noi în Transilvania si Banat au fost împartite în 3 mari regiuni. Noi nu-l iubim pe Basescu, dar trebuie sa-l apreciem ca încearca sa schimbe ceva, cu un popor care nu doreste schimbarea. În 1990, în 6 iunie am venit acasa, locuiam în SUA pe atunci, chemat de Filarmonica din Satu Mare si de Andrei Plesu, ministrul Culturii. Reorganizarea teritoriala, Parlament unicameral, sunt lucruri pe care le discutam în vara acelui an aici, în Cluj, pe fleoasterul nostru, fosta Petru Groza. Uite ca dupa 22 de ani înca nu a iesit nimic, înca le discutam. Mare parte din cei cu care discutam atunci au plecat dincolo, un grup mai mare chiar în toamna anului trecut, oameni la 46-47 de ani.

Rep.: De ce au ales sa plece?
E.A.: Mi-au spus ca nu mai pot sa se lupte cu neputinta de la noi, cu neputinta de a face ceva. Eu ramân, însa, pentru ca am promis oamenilor ca voi candida.

Rep.: si ce echipa aveti?
E.A.: Oameni foarte destepti, dar, din pacate, nu vor sa iasa în fata. Dar autonomia se va întâmpla, cu sau fara voia noastra. Sunt oameni care vin la mine si spun ca vor acelasi lucru, deoarece copiii lor au studiat acolo, în comunitatea central si vest europeana.

Rep.: Vedeti, asadar, o apropiere mai mare a noastra de Europa Centrala decât de celelalte regiuni ale României?
E.A.: Absolut. De exemplu, Sânziana Pop a spus ca Ardealul e deja, ca nivel sau prin ceea ce se vede chiar si de pe sosea, parte a culturii si civilizatiei vestice.

Rep.: Cu ce anume nu ne potrivim din restul tarii?
E.A.: Nici limba nu mi se pare ca se lipeste. Faptele istorice ne separa. În câtiva ani, vor fi cu totul alte poluri de putere în Europa. Tot progresul omenirii este de fapt o batalie pentru putere, iar noi încercam sa salvam ce e al nostru.

Rep.: Adica, Germania si Franta nu vor mai fi puteri?
E.A.: Ele vor ramâne, dar vorbesc de zona noastra periferica.

Rep.: Un alt pol de putere ar fi…
E.A.: Austria, care vrea sa renasca. Un tip din Viena mi-a spus ca Austria nu vrea Ardealul, ci toata România.

Rep.: În ce sens, financiar, administrativ?
E.A.: Vrea tot.

Rep.: Mie îmi suna a renasterea Imperiului Austro-Ungar…
E.A.: E posibil, dar într-o alta forma. Nici germanii nu vor mai repeta greselile lui Hitler, nici francezii pe ale lui Napoleon, dar vor dori sa domine Europa.

„Fostii comunisti tot în fata sunt, iar oamenii integri stau deoparteâ€

Rep.: Nu credeti ca dati apa la moara revizionistilor maghiari?
E.A.: Revizionismul maghiar, în ciuda faptului ca îl auzim, la ei e perceput slab. La noi, în Ardeal, primeste o alta dimensiune. Ungurii din Szeged, Miskolc, Debrecen etc nu doresc niciun conflict cu românii.

Rep.: E posibil sa renasca tensiunile dintre români si maghiari?
E.A.: Da, pentru ca acum maghiarii sunt disperati ca vine recensamântul si nu vor iesi nici un milion trei sute de mii. Exista deja în anumite zone din tara, în Târgu Secuiesc sau Sfântu Gheorghe, de exemplu, spoturi publicitare în limba maghiara adresate secuilor, ceangailor si tiganilor care îi îndeamna sa se declare maghiari. Dar conflicte nu vor fi, pentru ca ambele parti stiu ce ar avea de pierdut. Ungurii, pentru ca sunt mai pragmatici, românii, pentru ca sunt inteligenti.

Rep.: De când exista Uniunea Ardelenilor si Banatenilor?
E.A.: Din 30 septembrie 2009.

Rep.: Care este scopul ei?
E.A.: Scopul ei este transformarea în partid politic.