Ruleta europarlamentarelor

Partidele mureșene se află pe ultima sută de metri pentru a-și desemna candidații pentru Parlamentul European * În acest timp, organizațiile non-guvernamentale implicate și în trecut în monitorizarea alegerilor atenționează asupra pericolului ca alegerile să fie fraudate * Cauza: neschimbarea legislației electorale

Majoritatea partidelor mureșene și-au desemnat candidații pentru Parlamentul European, alegerile urmând să aibă loc, teoretic, pe 13 mai. Recentele evenimente – votul senatorilor împotriva ministrului Justiției, Monica Macovei, discursul președintelui Traian Băsescu rostit în Parlament, în absența aleșilor Opoziției, și anunțarea referendumului pentru introducerea votului uninominal, precum și cererea liderilor principalelor partide din Opoziție pentru amânarea europarlamentarelor, ar putea întârzia, într-adevăr, scrutinul pentru desemnarea reprezentanților României pentru PE. Cu toate că acest lucru ar fi doar în beneficiul foștilor euroobservatori deveniți europarlamentari, mai ales în situația în care aceștia nu se mai regăsesc pe lista cu eligibilii pentru PE, cum este și cazul deputatului mureșean Kelemen Attila, liderul UDMR Mureș, exclus de pe listă.

Cu toate acestea, organizațiile județene ale partidelor și-au întocmit în mare listele cu candidații pe care i-ar vrea în PE.

Din partea PNL Mureș au fost propuși pentru lista națională Marius Ichim, Ionela Ciotlăuș și Adrian Gherca. Marius Ichim are 34 de ani, este căsătorit, cu doi copii, în prezent fiind directorul Cancelariei prefectului. El are ca și atu o vastă experiență în ceea ce privește relațiile europene, participând la numeroase reuniuni internaționale din cadrul Uniunii Europene. Adrian Gherca are 46 de ani, este divortat, cu un copil. La nivel politic, Adrian Gherca a fost până anul trecut, când a câștigat concursul pentru funcția de director al Oficiului Prefectural Sighișoara, vicepreședinte al PNL local timp de doi ani, consilier local PNL, lider al grupului DA în Consiliul Local. Singurul candidat al PSD Mureș propus pentru lista națională, Mihaela Kardos, are 30 de ani, este consilier județean din partea PSD, fiind specialistul filalei PSD Mureș în ceea ce privește integrarea europeană și relațiile externe. În perioada 2001-2004 a fost consilier în Departamentul pentru Integrare Europeană și Relații Externe din cadrul Prefecturii Mureș. Doru Borșan este candidatul unic din partea PNG-CD Mureș pentru Parlamentul European. Are 38 de ani, este căsătorit, cu doi copii, și s-a remarcat în județul nostru ca un om de afaceri de succes și ca președinte al organizației PNG Mureș. La nivel național, Doru Borșan este președintele Comisiei pentru Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană în cadrul Biroului Permanent Central al PNG. PC Mureș i-a acordat susținerea vicepreședintelui Dinu Socotar pentru alegerile europene. Fostul lider al PD Mureș până în 2005 este în prezent consilier județean din partea PC. Până în 2004 a fost timp de două mandate consilier local la Sângeorgiu de Pădure, o performanță într-o comunitate aproape exclusiv de etnie maghiară.

Din partea UDMR, din lista de 12 propuneri, doar una singură este din partea UDMR Mureș. Jakab Istvan, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a fost pentru scurt timp angajat al Biroului Vamal Târgu Mureș, după care a plecat în Irlanda.

Atenționări de fraudă

Dacă partidele și-au cam făcut socotelile pentru alegerile pentru PE, același lucru se poate spune și despre societatea civilă că și-a făcut temele în privința monitorizării scrutinului.

Asociația Pro Democrația (APD) a semnalat săptămâna trecută lipsa, din legea electorală, a unor modificări necesare, care vor duce la o posibilă fraudare a alegerilor pentru Parlamentul European, programat, teoretic, în luna mai. Pro Democrația a identificat cinci elemente care ar putea împiedica fraudarea alegerilor europene sau a unei monitorizări transparente ale acestora. Eliminarea posibilității ca alegătorii posesori de carte de identitate să poată vota în mai multe secții de votare ar fi principala modalitate prin care s-ar putea împiedica “votul multiplu”. Ministerul Administrației și Internelor s-a arătat incapabil să creeze și să distribuie cărțile de alegător pentru un procent semnificativ din populația cu drept de vot. A doua modalitate ar fi înlăturarea barierelor legale care stau în calea unei activități eficiente a observatorilor interni. Excluderea mass-media și a organizațiilor și asociațiilor non-guvernamentale de la examinarea copiilor listelor electorale permanente și suplimentare va duce la o lipsă de control suplimentar necesar pentru o desfășurare corectă a alegerilor. Articolul 23(2) din Legea electorală, care exclude observatorii interni și internaționali din rândul persoanelor care pot participa la observarea procesului electoral și după închiderea secțiilor de votare, ar trebui modificat pentru a se asigura o adevărată transparență electorală. O a treia problemă ar fi posibilitatea legală ca președinții și locțiitorii birourilor electorale ale secțiilor de votare să facă parte dintr-un partid politic. Deși s-a cerut excluderea acestei posibilități, până în momentul de față nu s-a făcut nimic. Urna de vot mobilă poate fi și ea un mijloc de fraudare, deoarece cererea de vot la domiciliu nu este condiționată și de prezentarea unor acte medicale care să confirme imposibilitatea votantului să se deplaseze la centrele de votare. O altă pată neagră din Legea electorală o prezintă lipsa transparenței procesului de tipărire a buletinelor de vot prin împiedicarea observatorilor politici și apolitici să urmărească tipărirea și distribuirea acestora.

O altă asociație nonguvernamentală care a monitorizat alegerile electorale din trecut este și Liga Pro Europa care a anunțat că se pregătește să monitorizeze și scrutinul pentru Parlamentul European. Haller Istvan, CPE din Biroul pentru Drepturile Omului al Ligii, a declarat că “există un parteneriat între noi și Asociația Pro Democrația care este totuși expertul în probleme electorale. În 2004 am monitorizat alegerile din județul Mureș și avem în plan să facem același lucru și anul acesta. Singurul motiv care poate să ne împiedice ar fi lipsa voluntarilor care fără o stimulare financiară se îndreaptă către partide”.

“Cred că aș putea reprezenta cu succes Mureșul în Parlamentul European pentru că eu nu vreau să ajung acolo pentru bani sau alte avantaje materiale. Așa cum am demonstrat de-a lungul timpului sunt singurul politician căruia îi pasă de oameni și de problemele lor și încerc să îi ajut nu numai cu vorba ci și cu fapta”,

Doru Borșan, președintele PNG-CD Mureș

Deși a fost propus de către colegii săi senatorul PSD Cristian Georgescu a declarat că “nu am vrut să candidez pentru PE deoarece cred că pot face mai multe lucruri bune în postul pe care îl ocup la momentul actual. Candidata noastră Mihaela Kardos o să facă față cu brio provocărilor europene datorită calităților, pregătirii și activității politice pe care o are”.

“Dacă ar fi să ne reamintim din evenimentele recente petrecute în județul Mureș și nu numai, am putea observa că practici de acest gen, pregătitoare unei tentative de viciere a rezultatului unui astfel de scrutin, au avut loc deja. Încercări de fraudare a rezultatului unui viitor scrutin nu vor înceta să existe, indiferent că e vorba de alegeri locale, generale, pentru PE sau referendumuri naționale ori locale ce se doresc a fi organizate.

Toate acestea nu sunt decât un alt mod de manifestare a profundei crize instituționale existente în acest moment în România, generată în principal de neînțelegerile permanente existente între formaîiunile politice care se află la guvernare în România”,

Cornel Brișcaru, președintele APDO Lider

“Cei pe care i-am propus pentru Parlamentul European sunt oameni de valoare morală și politică și, în primul rând, specialiști în probleme europene. Ei au fost recomandați atât de pregătirea profesională cât și de experiența pe care o dețin. Sunt sigur că vor putea reprezenta cu succes Mureșul în PE”,

Akos Mora, vicepreședinte PNL

Ionel ALBU