Caius Dobrescu, scriitorul „enervant“ de bun
A treia editie a “Conferintelor Cetatii”, proiect initiat de Asociatia Centrul Multimedia Teatru 74, in parteneriat cu primaria Targu-Mures, l-a avut ca invitat miercuri, 16 aprilie pe poetul, eseistul si romancierul Caius Dobrescu.
Proiectul “Conferintele Cetatii” are are ca scop intalnirea publicului targumuresean cu scriitori, analisti, personalitati media, arhitecti, profesori universitari, personalitati care vor aborda, in conferintele pe care le vor sustine, teme de interes regional sau national privind cultura, educatia, relatiile interetnice, relatiile sociale, drepturile omului, dezvoltarea comunitara, drepturile minoritatilor si alte teme actuale de mare interes. Scriitor cu vocatie multipla , fiind poet, prozator si eseist, Caius Dobrescu este una din figurile litere cele mai reprezentative ale generatiei ’90. Nascut la Brasov in 1966, Caius Dobrescu a fost consilier al fostului ministru al Afacerilor Externe Andrei Plesu, dar si director al Centrului de Formare MAE iar in prezent este profesor de literatura comparata la Universitatea “Transilvania” din Brasov. Caius Dobrescu isi face debutul literar in 1991 ca membru al Grupului de la Brasov, din care mai faceau parte Andrei Bodiu, Marius Oprea si Simona Popescu. Dupa debutul in volumul colectiv “Pauza de respiratie”, Caius Dobrescu isi continua activitatea literara, publicand in 1994 volumul de poeme “Efebia” si romanul “Balamuc sau pionierii spatiului”. In 1998 publica volumul de poezie “Deadeva” si volumul de eseuri “Modernitatea ultima” iar in 2001 continua seria volumelor de eseuri cu “Inamicul impersonal” si “Semizei si rentieri”.
Arta îndoielii, sursa de energie
Tema abordata de catre scriitorul Caius Dobrescu in cadrul “Conferintelor cetatii” a fost “Arta îndoielii – Scepticismul clasic în lumea corectitudinii politice”. Amfitrionul intalnirii a fost, ca de fiecare data, criticul literar prof. Alexandru Cistelecan, care spunea despre autor ca “scrie la fel de bine proza, eseu, poezie, critica literara, ceea ce e enervant si iti vine sa-l lasi sa le faca el pe toate”. In discursul sau, Caius Dobrescu a pornit de la analiza cuvantului “eseu”, care la Montagne avea sensul de “incercare” bazata pe prudenta si modestie. Montagne a vorbit mereu de slabiciunea gandirii lui, a atentionat mereu cititorul ca el nu este un intelept care ar detine solutii si ar fi un exemplu de urmat. “Am putea crede ca el vorbeste despre el insusi, dar el vorbeste de natura insusi a gandirii, de ceva din propria noastra gandire care-i asigura autenticitatea. Indoiala lui ne arata o oscilatie produsa de sensuri”, a afirmat Caius Dobrescu. O alta acceptiunea a termenului de “eseu” a fost cea de la scrima. “Aici eseul este expresia valorii, a sclipirii”, a afirmat scriitorul. In scepticismul intalnit la Montagne exista “pasiunea stralucirii”. “Montagne ne arata ca fiecare trebuie sa aiba un simt al stralucirii, scepticismul nu poate functiona fara orgoliu, fara un simt al maretiei”, a precizat Caius Dobrescu. Scriitorul a incercat sa combata ideea ca indoiala ar fi un semn de slabiciune, dandu-l ca exemplu pe Hamlet, din opera lui Shakespeare, care isi pune probleme si nu actioneza decat intr-un final fiindca gandeste prea mult. De-a lungul istoriei mai multe doctrine politice au respins indoiala, considerata fiind un semn de slabiciune, care ar trebui sa creeze repulsie dar, Caius Dobrescu considera “arta indoielii drept o sursa de vigoare, de energie”.
Societatea, analizata
în „Teza de doctorat“
In incheierea conferintei scriitorul a vorbit despre ultimul sau roman, “Teza de doctorat”, lansat in 2007 si publicat sub forma unei uriase teze de doctorat, ce se vrea a fi o descriere a societatii romanesti postdecembriste. Caius Dobrescu imbina limbajul stiintific cu cel artistic, rezultatul fiind o poveste de viata, avandu-l ca personal central pe Gica Ludu. Acesta pretinde ca scrie o teza de doctorat dar de fapt este convis ca aceasta va fi doar rasfoita de catre profesorii examinatori. “Romanul este o satira a mediului academic, a formei fara fond a vietii academice romanesti dar si o parodie a limbajului academic, un mod de a pune intr-o eprubeta demonul teoriei”, a afirmat autorul.
Claudia SAS
