Banii UE sansa satelor sasesti
Traditia painii de casa se pastreaza in multe gospodarii din Saschiz, unul dintre vechile sate sasesti cu biserici fortificate din zona Sighisoara – Tarnava Mare. Localnicii nu s-au lasat ademeniti de promisiunile pline de E-uri ale preparatelor din hypermarketuri si s-au incapatanat sa manance natural.
Tavalugul industriei alimentare ameninta insa din ce in ce mai mult viata micilor producatori traditionali din zona, in special din cauza preturilor infime pe care marii procesatori alimentari le ofera pentru produsele la care au muncit din greu. “Am 20 de vaci, dar vreau sa le vand pe toate”, ne-a spus Aurelia Constantin din Cloasterf. Munca ei nu renteaza, pentru ca pretul laptelui la punctele de colectare este ridicol. “Un litru de lapte a ajuns 60 de bani. Faceti o simpla comparatie cu pretul unui litru de apa minerala. Vaca trebuie ingrijita, dusa la pasunat si mulsa de doua ori pe zi. Laptele nu rasare din pamant, ca apa”, a explicat medicul veterinar Gheorghe Patea, din comuna Bunesti. Adrian Suciu, din satul Crit (Kreutz), face telemea de capra, cas, branza de burduf in coaja de brad si delicioase branzeturi cu masline, boabe de piper, ardei rosu sau usturoi verde. Suciu va incerca sa evite preturile infime oferite la punctele de colectare a laptelui si sa-si vanda produsele la un pret decent prin obtinerea de fonduri europene pentru construirea unei mini-fabrice de procesare a produselor lactate. Branzeturile familiei Suciu au fost prezente recent la Salonul Branzei “Slow Food” de la Bra, Italia.
Birocratia un impediment
Un colac de salvare pentru micii producatori din satele sasesti il reprezinta programele Sapard, care le ofera posibilitatea financiara de a-si dezvolta si mentine productia la un nivel rentabil. Au insa de depasit un urias obstacol birocratic – zeci de documente, cereri si avizari pentru care nu au nici stiinta, nici timpul sa le intocmeasca. De exemplu, “Natura 2000”, care are ca scop protejarea habitatelor naturale cu specii vulnerabile de plante si animale. Daca vor reusi sa treaca de hatisul birocratic, vor primi pana la 75% din banii investiti, indiferent daca e vorba despre ferme, pensiuni agroturistice sau microintreprinderi.
De pe vremea Regelui Geza
Inclusa de Unesco in 1993 pe lista Siturilor de Patrimoniu Mondial, zona satelor sasesti din judetele Mures, Brasov si Sibiu, un areal de 90.000 de hectare, a fost colonizata in secolele al XI-lea si al XII-lea de comunitati germanice din Flandra, Luxemburg si valea raului Moselle. Sasii chemati de Regele Geza al II-lea al Ungariei au adus cu ei inovatii agricole, precum rotatia culturilor, suri incapatoare, dar si indeletniciri artizanale si comerciale. Au intemeiat sapte orase-cetati si 200 de comunitati mai mici. Inainte de Primul Razboi Mondial, in Transilvania traia o comunitate puternica, de doua milioane de sasi. Acum au mai ramas doar 20.000. In Saschiz mai sunt doar 35 de sasi, majoritatea in varsta, iar la Cloasterf a mai ramas doar un batran. Localnicii din Crit spun ca putine familii de sasi mai revin in zona, si aceia doar ca sa-si revada locurile natale pe timpul vacantei.
Ionel ALBU
Caseta:
Agricultura traditionala este singura cale de pastrare a valorilor locale. Ecaterina Schasser baga painile in cuptor si isi ingaduie o scurta pauza de odihna. A framantat indelung coca alba si pufoasa asternuta in albia de lemn, langa cuptorul din curte. Jarul l-a pregatit cu grija, pentru ca aluatul sa aiba suficient de multa caldura. Framantatul si coptul painii de casa sunt o adevarata stiinta, pe care frumoasa sasoaica o stapaneste perfect dupa zeci de ani de practica. Aburinda si apetisanta, painea va sta pe masa alaturi de branza, carnatii, dulceturile si alte preparate de casa cu care-si hraneste familia.
