Cornea abuzează de rromi
Primăria Iernut vrea să demoleze locuințele unor rromi din oraș pe motiv că vor să construiască acolo un spital. Primarul motivează că rromii ar locui acolo abuziv, cu toate că una din locuințe a vândut-o chiar el.
Pe strada Dacia Traiana nr. 8 din Iernut locuiesc de mai mulți ani opt familii de țigani. S-au mutat aici pe rând după anul 1997, atunci când clădirea, fost atelier colectiv a fost pusă în vânzare, pe bucăți, de foștii angajați ai colectivului, în proprietatea cărora era. După ani de zile în care situația locativă a acestor iernuțeni a fost incertă, în mare parte au reușit să treacă în proprietatea lor respectivele spații. Apoi le-au modernizat, s-au racordat la rețeaua de canalizare a orașului, și-au construit băi, au apă curentă, gaze, curent electric. În casele lor e o curățenie exemplară, în jurul locuințelor la fel. Doar că de o vreme încoace, primăria nu mai “încape de ei”, vrea să îi scoată din acel loc pe motiv că acolo se va construi un spital și că de fapt țiganii s-au mutat în acel loc, abuziv. Asta deși stupoare, chiar primarul a vândut un spațiu uneia din locatare. Nu sunt vorbe, sunt fapte susținute de documentele pe care femeia le deține. “Primarul Vasile Cornea mi-a vândut cu 28 de milioane de lei spațiul în care el și un prieten aveau sifonărie. Acuma spune că am intrat abuziv în clădire, că locul ăsta e o infecție pentru oraș și bagă tot felul de motive să ne scoată afară de aici. Dar noi avem acte de vânzare cumpărare, avem casa întăbulată pe numele nostru, uitați avem și extrase de carte funciară. Dacă primarul știa că ne vinde o magazie care nu se poate face locuință, că se va demola tot, de ce ne-a mai luat banii”, ne-a întrebat Ludovica Lucaciu. De fapt totul pornește de la lacunele legislative, de la faptul că oamenii nu își cunosc drepturile și de asta profită cei care pot și au și oarecare interese. În general financiare.
Å¢iganii, locuințe ultracentrale
Problema cea mare este de fapt amplasarea clădirii în care locuiesc aceste familii, strada Dacia Traiana fiind una din străzile ultracentrale ale orașului. Ori, cum un asemenea spațiu este o avere pentru cel care îl deține, se încearcă pe toate căile mutarea celor 19 persoane, mutare care la prima vedere părea destul de simplă pentru autorități. Pentru că de la bun început primăria și-a luat precauția de a nu le vinde țiganilor terenul de sub case. Astfel că într-adevăr, privit din acest punct de vedere, de fiecare dată când oamenii pun un pas afară din casa lor, se numește că încalcă abuziv proprietatea statului.
Gabor Katalin a fost prima persoană care s-a mutat în fosta magazie. După ce și-a amenajat casa, a încercat să primească aprobare de la primărie de schimbare a destinației din magazie în locuință. A obținut un răspuns care o mulțumește doar parțial, însă în ceea ce privește terenul, problema nu se va rezolva niciodată. “Mi-au dat o hârtie, da’ și asta e cu problemă, pentru că pe ea scrie locuință provizorie. Toți își râd de noi și nimeni nu încearcă să ne ajute. Și ce dacă suntem țigani? Și noi ținem curățenia ca românii și maghiarii, lucrăm la fel ca ei. Spune primarul că e infecție pe aici. Îi drept, dar infecția ei o fac cu containerele de gunoi, nu noi. Dar tot noi suntem de vină. Ce vor să ne facă, să ne dea afară din casă în toiul iernii? Am un copilaș bolnav și eu am o boală cronică…, de ce ne-au luat impozite și taxe pentru casele astea până acuma dacă îs numai barăci sau ateliere. Nu mai știm încotro să mergem”, ne-a spus Gabor Katalin.
Salvarea de la consiliu
În aceeași clădire este deschis și un atelier cu strung și moară, locul de muncă al lui Hamar Istvan. Din acest loc omul își câștigă banii din care își întreține familia. “Din 1998 am acest atelier. Practic mi-am făcut o mică afacere, din care trăim cât de cât eu și familia mea și acum vine vestea că ne vor scoate de aici. Să presupunem că celorlalți locatari le dau alte locuințe, mie îmi va da cineva afacerea înapoi? E proprietate personală, am introdus curentul trifazic și asta costă foarte mult. Sunt și speriat și curios în același timp să vedem ce se va discuta astăzi în ședința de consiliu, pentru că astăzi se ia hotărârea finală”, ne-a spus Hamar Istvan.
Am însoțit la Consiliul Local acești oameni, care fiecare are propria lui poveste. Doar că acum au același interes, de a-și păstra locuințele. Pe drum oamenii au povestit cum tot ce le-a promis primarul în campanie a fost uitat de cum s-a așezat în fotoliul de prim fiu al orașului. “Trebuie construit un spital orășenesc și cum e normal și firesc amplasarea sa va fi pe Dacia Traiana. Am salva zona și orașul de infecția de acolo. Pentru locatari se vor construi în zona Gării patru locuințe compuse dintr-o cameră, baie și bucătărie”, a fost răspunsul primarului Vasile Cornea la solicitarea țiganilor de rezolvare a situației lor locative. În rest nu am primit nici un răspuns la întrebări gen, de ce a vândut țiganilor spațiul dacă știa că totul se va demola, și dacă știa că acestea sunt doar locuințe provizorii, de ce a încurajat înscrierea lor ca proprietate, de ce au mai plătit oamenii impozite, în cât timp se vor construi noile locuințe și de ce doar patru când acum sunt șase locuințe întabulate. După ce actul de vânzare-cumpărare întocmit între Vasile Cornea și Lucaciu Ludovica a circulat printre consilierii intrigați, au început să se audă voci care susțineau că încă amplasamentul noului spital nu s-a definitivat, că spațiul de pe Dacia Traiana este de fapt prea mic pentru pretențiile unui spital nou și modern și că de fapt se vorbește despre o construcție pentru care încă nici nu sunt bani, pentru care încă nici nu este un proiect definitivat. Bașca, de unde bani pentru construirea de noi case pentru ei?
“Eu am solicitat de foarte multe ori aprobare ca să îmi pot face actele, buletinul pe casa în care locuiesc. Pentru că spuneau ei, proprietatea mea nu are statut de locuință, nu pot să îmi fac buletin. Dar oameni buni, ce fel de dreptate mai e și asta? Vitele care stau în grajd, au ceva în urechi pentru a fi identificate. Și eu nu pot să obțin un buletin? Și ce dacă ei zic că casa mea îi grajd? Sau atelier? Nu pot să-mi fac adresa pe locul pe care îl dețin eu? Sunt alții care și-o făcut buletin pe o palmă de pământ gol. Noi nu putem că nu-i al nostru pământul? Na, dacă poate cineva să îmi răspundă”, ne roagă Radu Moldovan.
Nici unul din ei nu spune că nu vrea să se mute din acel loc. Dar fiecare dorește în schimb, un loc pe măsură. Măcar aceeași suprafață pe care o dețin acum, măcar aceleași condiții de trai pe care și le-au creat prin eforturile lor la această adresă. Iar Hamar Istvan își vrea afacerea neatinsă.
Privind în jur, nu am văzut infecție. Am văzut case curate și frumoase, oameni muncitori care, dacă ar fi al lor terenul, l-ar amenaja la fel de frumos. Dar cum acest lucru nu este posibil, am văzut doar oameni speriați, care așteaptă cu sufletul strâns decizia unor oameni care în alegeri le sunt cei mai buni prieteni.
Eugenia KISS



