De veghe în lanul de hamei

Casa hameiului în România este cu siguranță în zona Sighișoarei. Cultura acestei plante, veche tradiție săsească, se întinde pe zeci de hectare de teren în jurul micuțului burg. Lângă localitatea Seleuș, compania Moragroind cultivă și apoi transformă hameiul în acel ingredient special care oferă gust și savoare uneia din cele mai populare băuturi de pe Planetă: berea.

Prima cultură de hamei atestată documentar este datată în anul 736, în regiunea Hallertau, din Germania de astăzi. Prima menționare a utilizării hameiului în producția de bere este datată în anul 1079. În ceea ce privește țara noastră, cultura hameiului a luat amploare în perioada interbelică, în general în zona Saschizului, locuită de mulți sași. Pe atunci, planta se cultiva în general pe suprafețe mici, în sistem gospodăresc, și era vândută fabricilor de bere existente în acea vreme. După anii ’70, hameiul a fost cultivat în cadrul IAS-urilor, în zona Transilvaniei, aceasta fiind cea mai propice creșterii acestei plante tehnice. La un moment dat s-a ajuns la o suprafață de aproximativ 2.800 de hectare cultivate, care asigura practic necesarul de hamei al României. Importuri se mai făceau doar sporadic. După ce IAS-urile au intrat în colaps, suprafețele s-au tot redus, ajungându-se la un moment dat la o suprafață de sub 100 de hectare cultivate cu hamei, la nivel național.

Hameiul, o nouă viață după ‘89

După prăbușirea fostelor IAS-uri, tradiția cultivării hameiului a fost preluată de întreprinzători privați. Unul dintre aceștia este mureșeanul Acatiu Mora, fondatorul companiei Moragroind și președintele Asociației Hameicultorilor din România. Societatea a luat ființă în 2001, an în care a și achiziționat cele 4 ferme ale fostului IAS Sighișoara, cu o suprafață totală de 70 de hectare. În ultimii ani, compania și-a sporit suprafața cultivată la 130 de hectare și printre proiectele de viitor se numără extinderea la 250 de hectare. “Tot ce s-a plantat nou în această perioadă, au fost soiuri aduse din Germania, mai eficiente economic și cu un conținut sporit de acizi alfa. Am adus trei soiuri din Germania, și momentat deținem o suprafață de 50 de hectare cultivate cu acestea” ne-a explicat Horia Hantău, director de exploatație la Moragroind, responsabil cu partea tehnică a hameiului în cadrul firmei.

Ajutorul SAPARD

Odată cu dezvoltarea societății, s-a pus problema modernizării acesteia, în special în zona utilajelor, a sistemului de mașini pentru recoltarea și recondiționarea hameiului. “Firma a întocmit proiecte SAPARD, prin care au fost achiziționate trei tractoare noi, marca John Deere. Intenționăm să mai cumpărăm încă trei astfel de tractoare. De asemenea au fost aduse sisteme de tăiat mecanic al hameiului, ceea ce oferă un avantaj deosebit, deoarece această lucrare se făcea doar manual și cu un număr mare de oameni. Au fost aduse utilaje de tratat hameiul, utilaje de stropit, de fabricație italiană, tot prin programul SAPARD. Cea mai importantă investiție este instalația de peletizat hameiul, care ne permite să condiționăm prelucrarea hameiului, să-l ambalăm corespunzator, să ajungem la produsul finit, aici la noi, pentru a-l putea livra în condiții optime fabricilor de bere. Avem în plan aducerea unor instalații de irigat, prin picurare, și a altor utilaje necesare unei bune și eficiente activități în cultura hameiului” susține Horia Hantău.

Butucul și sârma

Toamna și primăvara se execută tăierile la butuc, deoarece hameiul e o planta perenă, iar butucul rămâne în pământ. Se face o normare a numărului de ochi de muguri din care vor răsări lăstarii în anul urmator. Apoi se efectuează completările de goluri în teren, care se pot face din butași înrădăcinați. De asemenea, se înființează noile plantații, toamna fiind anotimpul cel mai optim pentru această lucrare, deoarece prinderea este mult mai bună, si hameiul pornește în vegetație mult mai bine pentru anul următor. După lucrările de completat, primăvara se instalează sistemul de susținere, unde se folosește atât sârmă cât și monofilament. Tendința este de a se trece total pe sârmă, care, deși e mai scumpă, e de o calitate mai bună. Această operațiune se realizează cu ajutorul unor platforme trase de tractor, care se leagă de sistemul de susținere. După amplasarea sârmelor verticale, după răsărirea hameiului, urmează îndrumatul. Din lăstarii răsăriți de la hamei, se aleg cei mai potriviți, se îndrumă pe sârmă, se conduc în sensul acelor de ceasornic. În funcție de soiuri, se alege un număr de patru până la șase lăstari, iar sârmele sunt conduse în V, pe butuc existând practic două sârme. După îndrumare, planta se dezvoltă, iar pe tot timpul anului trebuie făcute tratamente împotriva bolilor și daunătorilor. În funcție de soi și de sensibilitatea acestuia, se fac undeva până la 12 tratamente fitosanitare. De asemenea, în perioada de vegetație, se fac lucrări ale solului, combaterea buruienilor, atât mecanic cât și chimic, se fac bilonări, deoarece planta are nevoie de un bilon de pământ în jurul ei, pentru o mai bună dezvoltare, și nu în ultimul lucrările de irigații, în special în anii secetoși.

Recolta la frigider

Sfârșitul lunii august și începutul de septembrie înseamnă perioada recoltei pentru cultura de hamei. Corzile se transportă cu remorci speciale, apoi culegatoare speciale adună planta din câmp. Urmează procesul de uscare. Apoi, balotatul, peletizatul, ambalarea hameiului în pungi din folie de aluminiu, vidate, în care se introduce gaz inert. Apoi urmează depozitarea, în spații frigorifice, unde hameiul va aștepta momentul livrării către fabricile de bere.

“Deocamdată hameiul ia drumul pieței interne, la fabricile de bere cu capital românesc, și doar în mică măsură la marile concerne producătoare, firmele multinaționale care domină practic pieța din România. Încercăm să inițiem o colaborare serioasă și cu acestea. Am luat legătura cu ele, am trimis cantități mai mici pentru testare, și urmează să vedem care e părerea lor și cum putem să colaborăm. Am avut o bună colaborare cu Bere Mureș, înaine de a fi achiziționată de Heineken. Era unul din clienții noștri de bază” ne-a spus Hantău.

O bere bună

Hameiul este esențial în fabricarea berii. Practic el dă gust și consistență acestei băuturi și ajută chiar și la păstrarea ei. O bere de calitate, fără un hamei de calitate și în cantități suficiente, nu se poate produce. Ca importanță secundară, hameiul poate fi folosit la tratarea anumitor boli, sub formă de ceaiuri, iar bătrânii pomenesc și de lăstarii din care se facea pe vremuri mâncare sub formă de supă.

“După parerea mea, un procent de 50% din calitatea berii este dată de calitatea hameiului, dar sunt importante și celelalte ingrediente și tehnologia de fabricație” a declarat Horia Hantău.

Viitorul roz al hameiului

România e un mare consumator de bere la nivel european, dar având în vedere criza economică mondială, vânzările au scăzut în ultimul an. Această situație se resfrânge și asupra pieței hameiului. Probabil această perioadă va mai dura, dar marii cultivatori de hamei încearcă să depășească acest moment prin investiții în modernizare. “Ținând cont de faptul că în Transilvania hameiul are o tradiție, e păcat ca el să dispară. Plus că oferă locuri de muncă, pentru o categorie dezavantajată, din mediul rural. De asemenea, fiind o cultură intensivă, va aduce beneficii și statului, prin taxele existente, mult mai mari ca la alte culturi. De multe ori, cineva trebuie să înțeleagă acest aspect. Un hectar de hamei se echivalează cu aproximativ 25 de hectare de grâu, deci cheltuielile sunt mult mai mari în cazul hameiului, dar și veniturile sunt mult mai mari, dacă reușești să ai o recoltă bună. Din păcate, nici un sector al agriculturii nu are o situație prea roz. Sperăm totuși să facem un pic excepție de la această regulă proastă și să reușim să pătrundem mai serios pe piața marilor fabricanți de bere. În timp, sper că vom face să fim agreați, e puțin dificil de a intra în acest sistem, dar dacă ne străduim, eu zic că o să reușim” a încheiat Hantău.

Text: Alin Zaharie

Foto: Cristina Gânj