Tărâță umblă cu fofârlica

60 de salariați ai Agrozooviticola Seuca își așteaptă de peste două luni salariile * În acest timp continuă supliciul procesului de reorganizare judiciară a societății, strămutat la Piatra Neamț * La ultimul termen, deși a solicitat, prin intermediar, schimbarea administratorului judiciar – firma Reconversie și Valorificare Active Târgu Mureș -, ex-deputatului PSD Culiță Tărâță nu i-a reușit acest lucru * În plus, cererea înaintată la dosar a fost semnată, se pare, în fals de Radu Cucoș, fostul șef al IPJ Neamț și un apropiat al baronului neamțean

Cu toate că a declarat în repetate rânduri că nu a fost implicat în afacerile cu vinuri, ex-deputatul PSD de Neamț Culiță Tărâță, patron al SC Compil Impex Piatra Neamț și, prin intermediul soției, al TCE 3 Brazi, continuă să se implice indirect în dosarul de reorganizare al SC Agrozooviticola Seuca, proprietară a sute de hectare cultivate cu viță de vie. Marțea trecută, la Piatra Neamț s-a consumat încă un episod din serialul “Tărâță – Seuca”. Pentru a înțelege, însă, miza procesului strămutat la Piatra Neamț, ne vedem obligați să facem o paranteză. După cum am mai precizat în unul din numerele de anul trecut, în mai 2003, creditorul Klipp Ladislau din Cluj, care obținuse o hotărâre definitivă pentru o creanță de 111 milioane de lei, deschide procedura de reorganizare judiciară. Creditorul câștigă, dar nu este plătit. Agrozooviticola mai câștigă câteva luni, plus dreptul de a depune un plan de reorganizare judecătorească ce putea să salveze societatea de la faliment. Ilie Paraschiv, omul lui Culiță Tărâță, în acel moment și președintele CA, nu îi permite însă directorului general Vasile Chiș să depună acest plan. În 14 ianuarie 2004, procedura de reorganizare judiciară a fost din nou declanșată, reclamant fiind același Klipp Ladislau. Administrator judiciar a fost numită firma Reconversie și Valorificare Active, filiala Târgu Mureș, iar Todor Soo Ignatie, administratorul societății, s-a ocupat personal de acest dosar. Conform Legii nr.64/1995, Ilie Paraschiv avea din nou dreptul de a depune un plan de reorganizare, dar acționarul majoritar tergiversează luarea unei decizii, iar la scurt timp se retrage din CA. Deoarece judecătorul sindic a “autorizat” procedura de reorganizare judiciară, acțiunile societății sunt oprite de Reconversie și Valorificare Active (RVA) de la tranzacționare. În același timp, administratorul judiciar reface tabloul creanțelor și datoriilor Agrozooviticola. Din analizele făcute de RVA, reprezentantul firmei, Todor Soo Ignatie, și-a dat seama că în spatele acțiunilor lui Paraschiv este Culiță Tărâță, care printr-un om al său, Petru Cucoș, fostul șef al IPJ Neamț, a pregătit minuțios planul de a pune mâna pe activele societății din Seuca. Pentru a-și ușura drumul, procesul de reorganizare al Agrozooviticola este strămutat la sfârșitul lunii septembrie 2004, la cererea societății, la o altă instanță, fiind aleasă dintre toate zecile de instanțe care există în România tocmai fieful lui Culiță Tărâță, Piatra Neamț. Acestea fiind spuse, revenim la momentul 8 februarie 2005.

Judecător îndepărtat forțat

Marțea trecută a avut loc un nou termen din procesul declanșat în baza Legii nr. 64/1995 și, teoretic, nu aveau cum să apară surprize. Totuși, marea surpriză a reprezentat-o schimbarea judecătorului sindic desemnat în acest dosar, Cornelia Baltag, absentă, oficial, pe motive de boală. Însă încă dinainte de înfățișare, surse apropiate procesului dădeau ca sigură înlocuirea judecătorului, pe un cu totul alt motiv, și anume imparțialitatea manifestată în dosar, lucru care nu concorda cu interesele baronului local Tărâță. Totuși, nici noul judecător nu a dovedit, se pare, mai multă înțelegere, deoarece nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a administratorului judiciar, amânând procesul până pe 15 martie. De asemenea, un alt insucces al lui Culiță Tărâță l-a reprezentat faptul că nu a reușit să schimbe tabloul credal și să treacă, așa după cum își dorea, pe poziția întâi. Vă reamintim că Tărâță apare pe tabloul creditorilor la poziția 6, iar planurile sale erau ca prin îmbunarea autorităților statului care au de recuperat de la Agrozooviticola sume mult mai mari – spre 90 de miliarde de lei -, ar fi putut ajunge pe poziția întâi, lucru neacceptat de Direcția de Finanțe Publice Mureș. Cu toate acestea, Culiță Tărâță, care nu se află într-o poziție de invidiat, fiind cercetat de PNA pentru afacerea din Bărăgan cu Insula Mare a Brăilei, nu dă semne că ar fi obosit să-și facă jocurile binecunoscute – acordă împrumuturi firmelor cu probleme, le aduce în pragul falimentului, iar apoi le cumpără la o valoarea mult inferioară celei reale, de piață. Scenariul pare să se repete și în cazul Agroozoviticola.

Fals în acte și uz de fals, marca milițianul Cucoș

Interesant este că pe lângă rocada de judecători survenită, lucru neobișnuit în procesele pe Legea nr. 64, există și un alt aspect, cel puțin la fel de intrigant. La dosar, cererile înaintate de către debitoarea Agrozooviticola Seuca Tribunalului Neamț au fost, se pare, semnate de către procuratorul Petru Cucoș. Mai multe surse apropiate afacerii ne-au declarat că Petru Cucoș a semnat acele documente în fals și se face vinovat de uz de fals pentru că nu avea nici o calitate legală de a “a da cu subsemnatul”. Cum probabil că, legal, o va face când vor intra pe fir polițiștii și procurorii. Å¢inând cont de acest aspect, considerăm că nu mai există nici un dubiu că Tărâță este amestecat până-n gât în această afacere, că intenționează să pună mâna pe activele Agrozooviticola pe doi lei și că, pentru a-și îndeplini acest scop, este capabil să recurgă la săvârșirea de fapte pedepsite de legea penală – darea de mită judecătorilor sau falsificarea unor documente. Rămâne de văzut ce se va întâmpla la viitorul termen de judecată, dar potrivit administratorului firmei lichidatoare desemnate, Todor Soo Ignatie, se va încerca soluținarea dosarului pentru ca unitatea să-și poată continua activitatea. Cert este că, deși înregistrează debite substanțiale către bugetul de stat, societatea din Seuca a înregistrat în 2003 un profit dătător de speranțe – 35 de miliarde de lei. Prin acceptarea de către instanță a unui program de reorganizare și prin eșalonarea unor datorii, societatea ar putea fi salvată. Mai ales că Agrozooviticola Seuca dispune de mijloacele prin care și-ar putea plăti datoriile – deține în patrimoniu active în mai multe localități din jurul municipiului Târnăveni (precum Băgaciu, Gănești, Seuca etc.) sau din producția de struguri și vin dintr-un an, care se ridică la câteva miliarde bune. Așa Seuca ar putea ieși lejer din ghearele unui baron cu renume de milionar în dolari din falimente provocate.

Ligia VORO

Prima implicare pe față a lui Tărâță la Seuca a fost în aprilie 2003. Atunci, între Agrozooviticola și TC Compil Impex SRL s-a încheiat un contract în participațiune, datat 12.04.2003, pentru îmbutelierea de vin. Cota parte din afacere a fost stabilită astfel: 80% – Seuca, iar restul Compil. Petru Cucoș și Teodor Ignat, fostul director Jidvei, persoanele desemnate să se ocupe de îmbutelierea vinului, tergiversează nepermis de mult demararea procesului tehnologic de îmbuteliere, care se prelungește de la trei luni până în decembrie 2003. Moment în care Agrozooviticola rămâne doar cu 20% din afacere. Afacerea a mers doar cinci zile, deoarece Ignat a fost arestat, fiind acuzat de delapidarea a 85 de miliarde lei de la Jidvei. După arestarea sa s-a descoperit că nu obținuse nici aprobările necesare îmbutelierii și vânzării vinului, fapt semnalat de președintele Federației Agrostar, Nicolae Ștefan, care a declarat că a depistat în Mureș o firmă care comercializa vin îmbuteliat fără aprobare. Urmând această pistă, s-a ajuns la firma Compil Impex din Piatra Neamț, a deputatului PSD Culiță Tărâță. Aprobările le-a obținut ulterior Vasile Chiș, dar între timp se declanșează procedura de reorganizare judecătorească. Casetă

În 10 decembrie 2002, Ilie Paraschiv a cumpărat, în urma licitației publice organizată de Agenția Domeniile Statului, SC Agrozooviticola Seuca. Prețul de adjudecare a fost de 14,680 miliarde de lei, cumpărătorul acceptând să plătească o redevență anuală de 310 kg echivalent grâu/hectar. ADS deține la Agrozooviticola 524 ha de teren agricol. Încă de atunci, s-a spus că în spatele necunoscutului Paraschiv, din Dâmbovița, se afla baronul de Neamț Culiță Tărâță, exclus de la licitația ADS, cu firma TCE 3 Brazi, administrată de soția sa, Elvira Tărâță. Casetă

De fapt, acest stil de a proceda îi este specific lui Culiță Tărâță. La fel s-a întâmplat la SC Mobilex SA Roman, fabrică de mobilă aflată din cauza datoriilor în pragul falimentului, la care Tărâță, prin firma sa TCE 3 Brazi SRL, deținea 40% din acțiuni. La Mobilex, baronul nemțean s-a folosit de poziția sa de acționar pentru a-și îndatora fabrica unei alte societăți ce-i aparținea, Compil Impex SRL. Prin contractarea unor împrumuturi dezavantajoase de la Compil, pe care nu a reușit să le returneze, Mobilex este declarată în faliment, iar Tărâță a pus mâna pe bunuri în valoare de aproape 10 miliarde, în schimbul unui miliard. Dar Mobilex nu este singura societate care a beneficiat de “ingineriile” lui Tărâță. Cu un capital social de 124,6 miliarde lei, SC Umaro SA Roman a intrat în buzunarul ex-deputatului PSD pentru doar 16 miliarde. Însă Insula Mare a Brăilei este capul de afiș al scandalurilor care îl au în rol principal de afaceristul de carton Culiță Tărâță. Scandalul are în prim plan darea în arendă, pe ochi frumoși, a unei suprafețe de peste 57.000 de hectare. De dragul lui Culiță Tărâță, PSD a pus Insula Mare a Brăilei pe butuci și a falimentat intenționat firma SC REEN SRL, care rentabilizase exploatarea agricolă. În mare secret, insula a fost făcută cadou deputatului PSD Culiță Tărâță, printr-un contract de arendare fără egal, pe 20 de ani. În plus, baronul a beneficiat și de o scutire la plata unei datorii de 400 de miliarde de lei. Tărâță a pus mâna pe tot ceea ce făcuse REEN, până și pe semințele societății, iar patronul acesteia a ajuns în stradă și plin de datorii. Deși SC REEN SRL a reușit să scoată din mocirlă Insula Mare a Brăilei, politica de partid și de stat a adus firma în stare de faliment.