Ecoul Cenaclului Flacăra la Reghin

Fenomenul cultural al timpului prezent se zbate uneori într-un prea mare anonimat, totul reducându-se la partea financiară. Mai există un spirit care să pornească acest mecanism, care să-i unească pe oameni sub aceeași cupolă a artei, poeziei, a creației? Din păcate foarte puțin, astfel evocarea unor astfel de momente este una firească. Unul din aceste fenomene l-a reprezentat și Cenaclul Flacăra, un fenomen cultural, derulat între anii 1973 și 1985, în total fiind peste 1.600 de spectacole de muzică și poezie. Acest fenomen nu a ocolit artiștii din județul Mureș. Adrian Ivanițchi, precum și grupul Ecoul din Reghin, în care Sorina Bloj a reprezentat elementul principal atât interpretativ dar și compozistic, sunt reprezentanți de marcă ai acestui fenomen.

Cum s-a format grupul Ecoul?

Totul a început ca o nebunie de liceu, într-o perioadă în care muzica folk reprezenta un curent foarte la modă, prin creații originale, voci timide, curate și virgine la acea vreme, când fenomenul Cenaclului era deja o realitate. Pe baza unor invitații la spectacole de muzica folk din țară, minunea s-a întâmplat, în anul 1980, prin participarea la festivalul Baladele Dunării, de la Galați, unde în juriu se afla și poetul Adrian Păunescu, alături de membrii Cenaclului Flacăra. Participarea la acest festival a adus premiul Revistei Flacăra, precum și premiul al doilea al concursului. “Practic evenimentul de la Galați a reprezentat debutul Grupului Ecou, în cadrul Cenaclului Flacăra, după care s-a primit invitații pentru continuarea acestei colaborări. Nu știam noi atunci ce rampă de lansare reprezenta Cenaclul Flacăra, fiind tinere nu realizam ce ușă mare ni s-a deschis. Am primit telefoane, am avut câteva tentative de a porni, dar la care s-a renunțat repede.”, ne-a povestit Sorina Bloj.

Intrarea în Cenaclul Flacăra

După dese tatonări, a fost făcut pasul către Cenaclul Flacăra, primul spectacol fiind cel la Oradea. Erau niște fete timide, de provincie. Au ajuns dintr-o dată colege cu Mircea Vintilă, Victor Socaciu, Vasil Șeicaru, Florian Pittiș, nume foarte mari ale muzicii folk. De asemenea, poeții Ștefan Augustin Doinaș, Marin Sorescu, Nichia Stănescu au lăsat sentimente puternice, noilor veniți în cadrul Cenaclului, printre care și Grupul Ecoul. “Ne credeam atât de mici și faptul că acei oameni ne salutau, ne făceau loc în mașină, ne țineau locuri la masă, eram ca un fel de copii de trupă, ne făcea să fim mândre. Am trăit atunci un moment de înălțare spirituală. Erau foarte grele acele momente, deoarece nu era ușor să începi un spectacol la ora șase, după masa, să ieși la ora trei-patru dimineața, să stai tot timpul pe scenă. După două, trei săptămâni de turneu, cu acel ritm infernal, era foarte greu, dar după întoarcerea acasă, după câteva zile, reapărea acea bucurie și dorință de a urca din nou pe scena Cenaclului Flacăra.

Grupul Ecoul nu a fost singura prezență reghineană a Cenaclului Flacăra. A fost și Majai Gyozo, cu interpretarea memorabilă a piesei Totuși iubirea, pe versurile lui Adrian Păunescu.

După retragerea din Cenaclul Flacăra, amintirea colegilor a rămas încă vie. Nimeni nu a uitat de Grupul Ecoul, colegii din Cenaclu s-au interesat de fiecare dată când au fost prin zonă, au susținut activitatea grupului. Componența s-a stabilizat odată cu venirea Alexandrinei Luca Copaciu, în anul 1994.

“În afară de faptul că, împreună cu Magdalena Pușkaș, am fost în cenaclul Flacăra, cu Alexandrina am avut niște împliniri culturale deosebite. Am fost la un festival internațional în Suedia, în Italia, Republica Moldova, și multe festivaluri în țară” a spus Sorina Bloj.

Folkul postdecembrist

După 1980, punctul de reper în ceea ce privește muzica folk l-a reprezentat festivalul național “Om bun”, începând cu anul 1991, festival la care grupul Ecoul a participat la aproape toate edițiile desfășurate până în prezent. De asemenea, grupul reghinean a participat și la edițiile festivalurilor Folk You de pe litoral. Dar partea de suflet o reprezintă festivalurile organizate la Reghin.

“S-a păstrat o strânsă legătură cu Victor Socaciu, Adrian Ivanițchi, pionierul folkului mureșean, Florin Săsărman, alături de care m-am implicat în organizarea de festivaluri locale de muzică folk, “Chitara de Argint”, 8 ediții, respectiv două ediții ale festivalului “Prima iubire”, a menționat Sorina Bloj

Cenaclul Flacăra din păcate a rămas în negura vremii, mulți dintre participanți trecând, între timp, în lumea celor drepți. Au fost tentative de revigorare a acestui fenomen, dar fără șanse de a egala ce a fost odată.

“Nu cred că se va mai putea întâmpla vreodată, au fost câteva tentative de a reînvia acest fenomen, dar cred că fiecare lucru își are o valoare la vremea lui. Acum ar trebui altceva, o nouă revoluție în cultură, și nu știu cum ar fi posibilă. Probabil ar trebui să fie una spirituală, de identitate în primul rând. Problema cea mai mare este că noi ne-am pierdut în primul rând identitatea” a menționat Sorina Bloj.

Alin ZAHARIE