Cultura din orașul viorilor

Viața culturală a majorității orașelor din județul Mureș lasă de dorit. Mai peste tot lipsesc instituții culturale care să facă o concurență serioasă monopolului pe care îl “gestionează” Casele de Cultură. Cu toate acestea, mai sunt și semnale pozitive. Este cazul Reghinului. Orașul viorilor stă binișor la capitolul cultură, având un cinematograf (încă funcțional), o Casă de Cultură Municipală, una a tineretului, un muzeu etnografic și o Bibliotecă municipală, instituții destul de active pe tărâmurile culturale. 
Casa Municipală de Cultură “Eugen Nicoară” este una dintre cele mai reprezentative instituții culturale reghinene, având un rol notabil în dezvoltarea culturală locală în cei 63 de ani de existență. În cadrul Casei Municipale funcționează diverse secțiuni culturale cum ar fi Teatrul Popular de Amatori, Ansamblul Folcloric “Hora”, Cenaclul Literar “Petru Maior”,  Cenaclul “Kemeni Janos” și   Universitatea Populară. Directorul Instituției, Ioan Conțiu, este novice în arta managerială, “prinzând” postul abia anul acesta. El trebuie să ducă în spate moștenirea mai veche, pe care fostul director, Emil Șerbănescu, i-a lăsat-o, însă e optimist. “Oamenii așteaptă de la noi multe și nu vrem să-i dezamăgim. Trebuie să venim cu ceva nou pentru a revigora activitatea culturală din Reghin. În acest sens vrem să oferim publicului mai multe spectacole cu trupe din afară. Oamenii se mai satură de spectacolele trupei noastre de teatru”- a spus directorul Conțiu. 
Nu se poate spune că fosta conducere a instituției nu a făcut mai nimic, dimpotrivă. Gurile rele spun însă că în Reghin cultura este în declin datorită conservatorismului.
Declinul cultural poate avea, credem noi, două motive. Primul ar fi educația adecvată în acest sens, iar apoi e vorba de lipsa banilor.
Teatru și muzică
Reprezentativă pentru Casa Municipală de Cultură “Eugen Nicoară” este activitatea teatrală. Scenele Sălii Mari găzduiesc spectacole de teatru din anul 1874. Teatrul Popular de Amatori reunește în prezent peste 40 de artiști, la care se adaugă Teatrul de Păpuși și Teatrul de Tineret. Pentru revitalizarea activității teatrale conducerea instituției a demarat un proiect ambițios de parteneriat cu Teatrul Național din Târgu Mureș. “Prin acest parteneriat pe care
l-am făcut cu cei de la Naționalul mureșean, urmărim să venim în sprijinul publicului. Acesta este motivul pentru care în actuala stagiune dorim să introducem sistemul de abonamente, care va mai reduce costurile pe care iubitorii de frumos trebuie să le achite pentru vizionarea unui spectacol”- a declarat directorul Casei de Cultură, Ioan Conțiu.
O dezvoltare deplină a cunoscut-o și viața muzicală, reprezentată, la Reghin, de Ansamblul Folcloric “Hora”. Ansamblul are o orchestră cu 20 de instrumentiști, opt soliști vocali și  o formație de dansuri. Nu de mult timp, în luna septembrie, solistul Doru Pop, a lansat, la Casa de Cultură “Eugen Nicoară” albumul de muzică populară “Doamne, rea îi gura lumii”, la care au participat oaspeți de seamă ai lumii muzicale și culturale din județ și localitate.
În cadrul acestei instituții funcționează și Universitatea Populară, care își propune să ofere nu mai puțin de șapte cursuri pentru formare profesională și două Cenacluri Literare: “Petru Maior” și “Kemeni Janos”. Cercurile literare reghinene nu se pot mândri cu prea multe realizări, eforturile literare ale membrilor lor fiind minime. Singurul eveniment care poate fi consemnat în activitatea acestor cenacluri este ce-a de-a noua ediție a Concursului Național de Epigrame, care s-a desfășurat în data de 19 octombrie.
Probleme la
“George Enescu”
O altă instituție culturală reghineană este Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu”. Aici lucrurile stau ceva mai prost, dar noua directoare Sorina Bloj promite mult.
Casa de Cultură “George Enescu” funcționează în spațiul unui fost cinematograf, reconvertit și transformat în Casă de Cultură. Până în 1989 edificiul se afla în administrarea UTC, după acest an fiind preluat de Fundația pentru Tineret-Mureș, care și-au însușit treptat patrimoniul. Activitatea culturală a acestei instituții nu numai că era nesemnificativă (practic inexistentă) datorită eternei lipse de fonduri, dar periclita însăși existența clădirii. “Vechii proprietari nu au investit nici un ban pentru întreținerea și conservarea acestui spațiu”, ne-a declarat o persoană care dorește să-și păstreze anonimatul. Proasta  administrare a spațiului a făcut ca în anul 1998 clădirea să rămână fără instalația de încălzire și, practic, fără “clienți”. În plus, aici își desfășurau activitatea doar doi angajați: directorul și un referent cultural.
Situația a luat o altă turnură după ce Primăria Reghin a intervenit și a acționat în judecată vechii proprietari. Procesul a fost câștigat și Primăria a preluat instituția de la Fundația pentru Tineret, în anul 1998. Față de 11 angajați câți număra în 1990, aici mai lucrează doar doi oameni. Din 1998 și până acum a fost schimbat sistemului de încălzire și a fost introdus gazul metan. Anul 2004 se întrevede a fi ceva mai promițător. Primăria reghineană a scos la concurs, recent, încă două posturi de referenți culturali, unul pentru secția română și unul pentru maghiară, în speranța că lucrurile vor începe să miște și aici.
Un alt obiectiv cultural de care “dispune” “orașul viorilor” este Muzeul Etnografic. Organizat din dorința de a conserva și valorifica monumente de arhitectură, instalații tehnice și obiecte de artă populară, Muzeul Etnografic este simbol și mărturie a prezenței populației românești pe aceste meleaguri. Și cei de aici se confruntă cu lipsa turiștilor și a banilor. Spre exemplu, anul acesta pragul instituției a fos trecut de aproximativ 1500 de turiști, dintre care majoritatea nu au plătit taxa de intrare sau au beneficiat de reduceri. “Pentru vernisaje, delegații protocolare, târguri de meșteri și sesiuni de comunicări nu se percep taxe”, a spus Maria Borzan, directoarea Muzeului.
Realizările financiare a acestei instituții culturale sunt “impresionante”, venitul pe anul 2004 fiind de cinci milioane de lei. Cu toate acestea, instituția supraviețuiește și este implicată în viața cultural-științifică a urbei, asumându-și, pe lângă funcțiile clasice, inalienabile, o multitudine de funcții noi care urmăresc, deopotrivă, cultura, educația și recreerea. La toate acestea se adaugă Biblioteca Municipală “Petru Maior”, aflată în al 54-lea an de activitate. Celor de la Biblioteca Municipală nu li se pot reproșa prea multe. Una dintre marile realizări ale instituției este procurarea a cinci calculatoare. În plus, Biblioteca oferă cititorilor reghineni un fond de carte valoros și bogat.
Cea mai grea situație de la Reghin este cea a cinematografului, care încet dar sigur dispare. “Avem Cinema la noi acasă”, au declarat majoritatea celor întrebați de ce nu mai calcă prin sălile de cinema.