Femeile mândre de la Hodac

Elena Iacob este director al școlii generale din Hodac și soția primarului din comună. La școală răspunde de 300 de copii, care învață în două schimburi. Asta înseamnă că Elena este de multe ori este în școală de la primul sunet al clopoțelului, ora 8.00, până seara târziu.

Tocmai de aceea spune Elena că în familia ei există o înțelegere tacită în ceea ce privește activitatea de bucătărie. Cu un asemenea program, Elena ajunge mai rar să îi gătească soțului specialitățile pe care și le-ar dori. Elena activează în învățământ de 14 ani. Primii șase i-a petrecut la catedra de matematică, chiar la școala pe care azi o conduce. O cunosc toții copii și o iubesc. Toți părinții o respectă pentru că a ajutat generații după generații de copii să deprindă tainele adunărilor, scăderilor, înmulțirilor și împărțirilor.

Astăzi Elena este o persoană împlinită atât profesional cât și familial. Povestește că s-a îndrăgostit de soțul ei în urmă cu 20 de ani, pe când era studentă, iar lui Valentin i-au trebuit cinci ani ca să o convingă să-i devină soție. Cu ce nu se poate lăuda Elena este timpul liber. Ea recunoaște însă că în puținul răgaz pe care îl are preferă să înoate sau să meargă într-o vacanță, să evadeze din stresul cotidian. Ultima ieșire de care își amintește cu plăcere este cea de anul acesta, în Franța, unde a plecat cu soțul – delegat din partea primăriei – și alături de ansamblul Hodăceanca, care a dat mai multe spectacole în orașele Saint Tropez și Greno.

Noua poștășiță a comunei

Rodica Feier este de trei luni noul diriginte de poștă din Hodac, în urma unui concurs câștigat în cadrul instituției respective. Înainte a fost casnică și nu se sfiește să spună că a muncit o perioadă în Germania, Austria, Grecia și Spania, în agricultură, pentru bunăstarea familiei. Rodica și soțul ei, viceprimarul din Hodac Ioan Feier au sărbătorit în luna ianuarie nunta de argint. Fata lor, de care sunt foarte mândri, a împlinit 26 de ani și a absolvit un masterat în management la Universitatea „Petru Maior”. Rodica își face noua meserie cu conștiinciozitate. Noi am găsit-o acasă, în timp ce se pregătea să își pună murăturile pentru iarna care bate la geam. Ne spune că puținul timpul liber pe care îl mai are la dispoziție și-l dedică creșterii florilor și activităților gospodărești, care încep cu munca din grădină și se termină în bucătărie. Rodica e o femeie fermă și plină de distincție. Își amintește perfect momentul în care s-a aprins prima scânteie a dragostei dintre ea și Nelu, într-o seară de poveste, la un bal din Ibănești, unde Rodica a fost aleasă ,,Frumoasa Balului”. ,,La început a fost o ambiție personală a soțului să mă cucerească, dar apoi s-a transformat într-o pasiune foarte mare. Am fost curtată apoi aproape patru ani, cât timp am fost elevă, vreme în care am avut parte de multe surprize plăcute. Cea mai frumoasă însă, care mi-a rămas întipărită în minte, este o escapadă la Sovata, de azi până poimâine, fără știrea părinților” își amintește Rodica. Astăzi ea își sprijină soțul și îl încurajează în activitatea sa administrativă, chiar dacă uneori această funcție îl împiedică să fie prezent la anumite evenimente din familie.

Tanti Floarea, mândră de munca ei

Floarea Farcaș a muncit în agricultură aproape toată viața, lucrând, în fiecare sezon, cele 5 hectare de teren ale familiei sale. Este născută în satul Toaca, dar a fost căsătorită 16 ani în Hodac. Soțul ei și-a pierdut însă viața în urma unui accident rutier, în urmă cu 20 de ani. Tanti Floarea a rămas văduvă, cu soacra în casă și cu un copil mic. În urmă cu 16 ani s-a ivit un post de femeie de serviciu la școala generală din comună, pe care l-a acceptat cu plăcere. E locul unde muncește și astăzi. Nu îi este rușine de ceea ce face, pentru că îi place să muncească. „Nu putem fi toți șefi sau învățători, mai trebuie să facă cineva și munca asta” ne spune tanti Floarea, care e mândră că are o nepoțică, pe nume Alexandra, care vine în fiecare vacanță acasă la bunica ei.

Robert MATEI