Albert Wass ramâne criminal de razboi

Tribunalul Cluj a respins solicitarea de declansare a procedurii de revizuire a sentintei prin care Wass Albert a fost condamnat la moarte pentru crime împotriva umanitatii. Instanta a constatat ca sentinta Tribunalului Poporului din martie 1946 este legala.

Tribunalul Cluj a respins în 11 mai solicitarea de declansare a procedurii de revizuire a sentintei prin care Wass Albert de Szentegyed a fost condamnat la moarte pentru crime împotriva umanitatii. Dupa verificarea dosarului de fond, instanta a constatat ca sentinta Tribunalului Poporului din martie 1946 este legala. Solicitarea de revizuire a sentintei a fost facuta anul trecut de Andreas Wass, unul dintre cei cinci copii ai baronului maghiar. Solicitarea a fost analizata de parchet, iar în urma studierii dosarului procurorii au ajuns la concluzia ca cererea de revizuire este netemeinica deoarece sentinta a fost legala si s-a bazat pe probe serioase.

Problema redeschiderii dosarului a ajuns în cele din urma la Tribunalul Cluj, care la rândul sau a trecut la analizarea celor 20 de volume ale dosarului de fond, pastrate în arhiva militara de la Ploiesti. Avocatul Kincsed Elod a precizat ca i-a fost cerut acest demers de fiul scriitorului, Andreas Wass von Czege, care traieste în prezent în Germania. El a spus ca a ajuns în posesia a noi înscrisuri, procurate din arhive militare si din cele ale Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit avocatului, noile probe, provenind de la serviciul de contrainformatii de atunci, indica între numele instigatorilor executiei de la Sucutard pe Wass Endre, care este tatal scriitorului, nu pe Wass Albert, care ar fi avut atunci 14 ani, fiind elev la Cluj, în niciun caz instigator. Avocatul sustine ca din probele de la arhiva rezulta ca si în ceea ce priveste masacrul de la Muresenii de Câmpie nu Wass Albert a fost vinovat, ci primarul Korosi si un anume Szakacs. Totodata, apararea si-a construit cazul si pe baza unor traduceri ale scrierilor lui Wass Albert. Kincsed a prezentat opera “Lânga scaunul Domnului”, tradusa în limba româna, pentru a demonstra ca groful nu a avut atitudini antiromânesti.

Instanta a dispus respingerea cererii de revizuire a sentintei Tribunalului Poporului din martie 1946, prin care Wass Albert a fost condamnat pentru crime de razboi. Sentinta însa nu este definitiva, putând fi atacata cu recurs în zece zile de la pronuntare.

Vicepresedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Silaghi Zsolt a declarat ca acuzele aduse lui Albert Wass în 1946 au fost nefondate: “Atunci când a plecat în SUA împreuna cu tatal sau, a fost verificat amanuntit de FBI. Precizez ca, imediat dupa razboi, FBI controla fiecare imigrant si, în privinta lui Albert Wass s-a hotarât ca nu a savârsit crime de razboi. De aceea demersul familiei este legitim. În plus, în opera sa – deoarece Wass era si poet, si prozator- nu a scris împotriva românilor. Acesta e doar înca un pas facut de catre unele organizatii românesti care nu doresc sa traim toti în buna întelegere”. Zsolt a mai precizat ca vor continua actiunile familiei pentru reabilitarea poetului Albert Wass si cu siguranta vor mai fi organizate târguri de carte si alte manifestari pentru promovarea operei sale si a literaturii maghiare în general.

Încercari de reabilitare

Precedentul a fost în februarie 2005, când Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie a respins cererea lui Vekov Karoly de promovare a recursului în anulare în dosarul lui Wass Albert. Vekov Karoly a participat la Cluj-Napoca si Târgu Mures, la lansarea volumului “Dreptatea lui Wass Albert”, fiind unul dintre autorii care urmaresc sa demonstreze ca sentinta împotriva baronului maghiar nu este justificata. Alt autor este istoricul Raffay Erno, pe baza scrierilor acestuia fiind realizat documentarul “Trianon”. De altfel, de lansare s-a ocupat Asociatia Tinerilor Maghiari, cea care a organizat turneul peliculei “Trianon” prin Transilvania, dar si sesiunile de lectura-maraton din opera lui Wass Albert, în februarie 2004. Dupa venirea la putere a comunistilor, Wass Albert a fost gasit vinovat de instigare la uciderea unor români din satele Sucutard si Muresenii de Câmpie, dupa ocuparea Ardealului de Nord. Baronul a scapat de pedeapsa cu moartea deoarece a fugit din tara. Baronul, stabilit în SUA, s-a sinucis, în 1998, la vârsta de 90 de ani.

Românii ucisi

pe domeniul familiei Wass

Evenimentele pentru care a fost condamnat Albert Wass în 1946 s-au petrecut la trei saptamâni dupa ce Hitler, în perspectiva ratificarii pactului secret Bethlen-Molotov, care aducea puterea Rusiei în Europa Centrala, prin desfiintarea României, impusese asa-zisul dictat de la Viena, menit sa-i mentina si pe români, si pe unguri de partea Axei. În noaptea de 4/5 septembrie 1940, trupele ungare si autoritatile de ocupatie au trecut frontiera. În zona de actiune, situata la 5-7 km de noua granita cu România, primele unitati de honvezi au ajuns, dupa crearea Ungariei Mari (careia i s-au anexat 43 492 km patrati din teritoriul României si 2,6 milioane locuitori), pe data de 8 septembrie, la Sucutard, sub comanda stegarului Pakucs si la Muresenii de Câmpie sub comanda It. Csordas Gergely, Wass Albert asteptându-i cu listele pregatite.

Dupa 11 zile de acalmie, 11 tarani din Sucutard au fost arestati, din familiile Bota, Marginean, Muresan si Gorgan. Dusi în arestul provizoriu, de la scoala, vor reusi sa evadeze în noaptea de 19/20 septembrie, în timp ce honvezii intrau la ora 1.30 în casa familiei Ibuzan. Toti membrii acesteia au fost torturati, tânarul de 18 ani Sever Ibuzan decedând.

A doua zi au fost arestati si torturati fostul primar Petre Marginean, fiica sa adoptiva Mariana Muresan si comerciantul evreu Rosenberg lacob. Eliberati la interventiile facute de prietenul acestuia din urma, comerciantul Geza Ordentlich, au fost înlocuiti în arest de taranul loan Cât, vinovat de a-1 fi reclamat pe conte pentru vatamari corporale, losif Moldovan, vinovat de a se fi casatorit cu o unguroaica, Zsuzsana Kiss, si cumnatele lui Rosenberg, Estera si Rozalia Mihaly, vinovate de a fi evreice, duse la castelul familiei Wass pentru a fi torturate. Dupa doua zile de torturi, loan Cât, losif Moldovan si surorile Mihaly au fost dusi pe malul Baltii Taga, pusi sa-si sape singuri groapa si împuscati.

În 23 septembrie honvezii locotenentului Csordas au navalit pe ulitele comunei Muresenii de Câmpie, tragând pentru ca lumea sa nu iasa din case. I-au ratat pe fostul primar Alexandru Fuia si pe învatatorul Petrea Gheorghe, care au reusit sa fuga peste granita, dar au prins în casa întreaga familie a preotului greco-catolic Andrei Bujor formata din sotia sa Lucretia, fiica cea mare, Lucia Lucretia de 24 ani, licentiata în litere si filosofie si doctorand la Paris, mezina Maria, de 22 de ani, studenta la Cluj si baiatul Victor de 17 ani, elev la Târgu-Mures, aflati în vacanta. Aici au fost aduse sotia învatatorului fugar, Natalia Petrea, fiica sa Rodica de 4 ani si soacra sa Ana Miron, apoi cantorul loan Gurzan si sotia sa Valeria, gravida în luna a noua. Prima victima a fost însa Juhos Saroltha, de 18 ani, al treilea copil din cei 10 ai familiei Miklos si Sara Juhos din Palatca Mare, angajata a preotului Andrei Bujor. Victimele au fost torturate pâna la doua noaptea, apoi împuscate. Toti cei 11 au fost îngropati în curtea casei preotului, aceasta fiind pusa sub paza.

Ultimele victime de pe lista lui Albert Wass, Simion Bagacean si sotia sa, atacati la ora l.30 în noaptea de 24/25 septembrie în propria lor casa din satul Lacu, au fost salvate de recrutul ungur de 22 de ani Marton Ferenc, fostul lor coleg de scoala, care s-a strecurat în locuinta cu doar câteva minute înainte ca aceasta sa fie înconjurata, avertizându-i si ajutându-i sa fuga în România. Totalul victimelor s-a ridicat astfel în Sucutard si Muresenii de Câmpie la 16 torturati si ucisi, nemaipunând la socoteala copilul nenascut al sotiei cantorului.

Condamnarea

Zeci de martori oculari, români si unguri, depusesera marturie împotriva sa în fata tribunalului Cluj, în martie 1946. lar acesta, potrivit dispozitiilor articolului 14 din Legea nr. 312 /1945 hotarâse condamnarea la moarte în contumacie a criminalilor de razboi: Albert si Endre Wass, Csordas Gergely lt. si Pakucs lt. mj. în Regimentul 19 honvezi Nyiregyhaza, în baza articolului 3, aliniatul II si la 25 de ani munca silnica a adjutantului Polgar, în baza articolului 3, aliniatul V, combinat cu articlolele 121 si 123 cod Penal, sentinte confirmate de Tribunalul International pentru Crime de Razboi. Însotit de tatal sau Andrei, Albert Wass a fugit, în octombrie 1944, cu trupele horthyste în Ungaria, ajungând în cele din urma în SUA.

Promovarea cultului criminalului de razboi Albert Wass atrage, potrivit Ordonantei 31/2002, Art. 5 combinat cu Articolul 8 aliniatul C o pedeapsa cu “închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi” pentru persoanele fizice si amenzi “de la 2.500 la 25.000 ron pentru persoanele juridice vinovate. OUG 31/2002 interzice organizatiile si simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum si cultul persoanelor vinovate de savârsirea unor actiuni contra pacii si omenirii.

Prin urmare, odata avertizati cei vinovati, ca si factorii de decizie implicati sunt obligati sa remedieze situatia prin înlaturarea simbolurilor si publicatiilor care promoveaza cultul lui Albert Wass si se mai impune, în baza amintitei Ordonante 31, o serioasa verificare a tuturor noilor nume de strazi ori institutii si a noilor monumente postdecembriste.

Bogdan Gherghel

Poezie scrisa de Albert Wass în urma cu mai bine de 60 de ani

“Cine-i ungur?

(Ki a magyar?)

Deci, cine-i ungur, prietene?

Tu, sau eu? Sau al treilea?

Hai sa decidem repede,

pâna când nu se scufunda corabia!

Sa însfacam deci lopata, târnacopul,

vâslele! Porunceasca el la altul!

La fel facem de o mie de ani,

deci asta e menirea noastra!

Apoi când apa ne arunca la mal

cadavrele,

vei fi si tu ungur, si eu,

si al treilea, toti,

toti cei pe care morti fiind,

cu capul spart, în tacere, în doliu

i-am asezat pe catafalc”