Furt misterios din Casa parohială

Proaspăt hirotonit, în 2001 preotul Vasile Daniel Oprea a luat în primire parohia de la Săcalu de Pădure. Procedând la inventarierea celor aflate în Casa parohială unde urma să se instaleze, a constatat lipsa a 23 de obiecte de patrimoniu care – întrucât nu exista un spațiu adecvat – erau adăpostite temporar acolo.

Cele constatate de el au ajuns, așa cum era și firesc, la cunoștința Poliției, dar și a Protopopiatului ortodox din Reghin și a Arhiepiscopiei ortodoxe de Alba-Iulia. La patru ani după cele constatate de preot, problema rămâne la fel de actuală: a fost furt sau neglijență în administrarea obiectelor de patrimoniu? Sau, poate, amândouă la un loc? Cine se face vinovat? Potrivit declarației preotului, o parte din obiectele dispărute au fost recuperate, dar mai lipsesc în continuare 12 obiecte de patrimoniu.

Purtând hramul “Înălțarea Domnului”, biserica de lemn din Săcalu de Pădure este un vechi și reprezentativ lăcaș de cult ortodox românesc, a cărui construcție datează de mai bine de 200 de ani. Declarată monument istoric în 1975, biserica s-a dovedit în timp neîncăpătoare, astfel că, prin eforturile susținute ale micii comunități din localitate, în prezent se ridică o biserică nouă, dar care, probabil, va fi gata abia peste trei sau patru ani. Mult timp, vechea biserică de lemn și comunitatea din Săcalu de Pădure au fost păstorite de energicul preot Romulus Todea. Puterii sale de convingere i se datorează și strângerea cu multă trudă a unor obiecte diferite de cult ortodox, cu intenția declarată de a realiza un muzeu. În cele din urmă această lăudabilă inițiativă a preotului a prins viață, ele fiind inventariate în 1979 de fostul Oficiu pentru Patrimoniu Național Cultural și declarate obiecte de patrimoniu. Zece ani mai târziu, vrednicul preot a plecat la cele veșnice, iar după el, în mai puțin de 12 ani, la conducerea parohiei s-au succedat patru preoți: Ciprian Rus (2 ani), Vasile Ilieș (2 ani), Adrian Bengean (7 ani), iar din 2001 și până în prezent preotul Vasile Daniel Oprea. De aici încolo au început și problemele parohiei. Întrucât nu existau resurse financiare pentru asigurarea pazei muzeului, obiectele de patrimoniu, au fost adăpostite în Casa parohială, spațiu impropriu și neasigurat cu sistem de protecție și alarmă. Fondul obiectelor de patrimoniu a fost constituit din icoane pe lemn, pe sticlă, pe pânză, potire, cărți de cult, candele, cădelnițe, cruci de diferite mărimi și monede.

“Vă rugăm să ne dați o mână de ajutor…”

Așa începea scrisoarea adresată redacției ZIARULUI de Mureș de către o parte din membrii Consiliului parohial din Săcalu de Pădure. “…tezaurul ne-a fost jefuit după revoluție, sunt 30 de obiecte icoane pe lemn, icoane de prapori, cruci, obiecte de aur și argint etc. După cum am putut afla din alte surse, ar exista un dosar la Inspectoratul de Poliție Mureș, la comisarul Florin Pălășan, dar nu putem înțelege de ce se amână, pentru că e de mai bine de doi ani la poliție. Vă rugăm luați legătura cu Pălășan Florin de la IPJ Mureș, fiindcă el știe mai multe și poate îi este astupată și lui calea spre adevăr. Noi și părintele Oprea suntem mici, că de patru ani nu am putut descoperi urma lor. Poate că acum că e postul Paștelui, Sfântul Dumnezeu ne-a descoperit adevărul ce îl dorim”, așa sună câteva din rândurile scrise cu disperare și dezamăgire de consilierii parohiei din Săcalu de Pădure.

Ce spune preotul Oprea?

În anul 2001, în prezența a patru din cei 12 consilieri parohiali, preotul Vasile Daniel Oprea a luat în primire Casa parohială de la Săcalu de Pădure. Inventariind cele aflate la fața locului, a constat lipsa a 23 de obiecte de patrimoniu. Aceste obiecte erau depozitate – așa cum sunt și acum – în condiții improprii din punct de vedere al protecției, siguranței și conservării lor în timp. Luarea în primire s-a făcut în lipsa fostului preot Adrian Bengean, între timp mutat în parohia Hodac (în prezent scos din preoție). Sesizările făcute de preotul Oprea la Poliția Brâncovenești, la Protopopiatul ortodox Reghin și la Arhiepiscopia ortodoxă de Alba Iulia au determinat apariția unei bune părți din obiectele constate lipsă la inventarul făcut în 2001.

Pe 22 martie 2005, preotul Vasile Daniel Oprea declara: “În 2001 am constat lipsa a 23 de obiecte de patrimoniu. Am sesizat forurile mele ierarhic superioare și am dat o declarație pentru Poliția Brâncovenești arătând motivele pentru care n-am semnat procesul verbal de predare-primire. Polițiștii au venit și au făcut constatările necesare. Între timp, o parte dintre obiectele de patrimoniu lipsă au reapărut. În 2003 Poliția a venit din nou și a făcut alte constatări. Însă ceea ce vă pot spune acum este faptul că și în momentul de față sunt lipsă 12 obiecte de patrimoniu: 2 candele, 1 cădelniță, 2 monede, 3 icoane mari pe lemn și 4 prapori”.

Protopopul ortodox de Reghin, părintele Teodor Beldean, admite problemele de la Săcalu, dar nu cunoaște prea multe detalii: “Da, am avut cunoștință de niște lipsuri. Fostul preot al Parohiei din Săcalu de Pădure, Adrian Bengean, a fost atenționat să rezolve problemele ivite atunci. El a fost cel care a împrumutat cărți la Arhiepiscopia din Cluj, la cea din Sibiu, dar fără să ne anunțe pe noi, forul ierarhic superior. A mai dat și niște icoane la recondiționat. Știu că, în cea mai mare parte, lipsurile au fost recuperate, dar dacă mai sunt și acum, acest lucru îl va constata Poliția și cei de la Patrimoniu, care zilele acestea trebuie să vină la Săcalu de Pădure”.

De ce tace Poliția?

În ziua în care am ajuns la Casa parohială din Săcalu de Pădure, la fața locului se afla agentul Tudor Mărcuș de la Poliția Brâncovenești care făcea un proces de constatare în camera unde erau adăpostite obiectele de patrimoniu. Vizibil jenat de prezența și întrebările noastre, acesta a declarat că el nu face altceva decât să constate lipsa sistemului de siguranță și de protecție, lucru care, de altfel, a mai fost constatat și în 2001 și 2003. N-a putut sau n-a vrut să ne spună nimic despre obiectele de patrimoniu dispărute. “Sunt nou la acest post de poliție”, au fost singurele sale cuvinte. Contactat telefonic pe data de 23 martie 2005, subcomisarul Florin Pălășan de la IJP Mureș ne-a declarat: “Acolo au fost ceva probleme, dar știu că s-au rezolvat. Chiar astăzi retragem acele obiecte de la Casa parohială din Săcalu de Pădure și le vom depune spre păstrare într-un loc care prezintă siguranță. Pentru că nu avem o sesizare, nu avem un dosar și deci nu avem un caz în lucru. O să facem o nouă inventariere astăzi, în prezența unor specialiști de la Patrimoniu și o să ne pronunțăm atunci”.

Rămân totuși niște întrebări. Cine răspunde?

Pornind de la sesizarea făcută nouă de consilierii parohiali și confruntându-le cu cele spuse de preoți și de polițiști, rămân totuși niște întrebări. Sesizarea făcută de preotul Oprea în 2001 la Poliția Brâncovenești a fost sau nu înregistrată de polițiști? Dacă da, care au fost urmările concrete? S-a dorit rezolvarea problemelor discret, “în familie” fără a li se da conotație penală, de vreme ce o parte din obiectele de patrimoniu dispărute au reapărut? De ce atâta dezinteres față de o sesizare de acum patru ani? Fostul preot, Adrian Bengean, se face vinovat de sustragere de obiecte de patrimoniu sau doar de neglijență în manevrarea lor? Câte obiecte de patrimoniu sunt dispărute la această oră, de vreme ce preotul Oprea susține în continuare că sunt 12 lipsă, iar consilierii susțin chiar că e vorba de un număr mai mare? Care este rezultatul expertizei făcute obiectelor de patrimoniu recuperate?

Credem că Poliția este datoare să se implice mai activ în această chestiune cu un ușor iz penal.

Nicolae BALINT