Mexic, țara bisericilor jefuite

Jefuirea bisericilor a devenit atât de răspândită, încât la începutul lunii august conducerea Institutului Național de Antropologie și Istorie a Mexicului și oficiali ai forțelor de ordine și-au exprimat în mod public îngrijorarea față de amplificarea acestui fenomen. În primele șapte luni ale anului au fost raportate peste 100 de cazuri în care bande înarmate au intrat în biserici și au furat tot ce le-a căzut sub mâini: de la tablouri și statutete până la robe ornamentale și documente istorice din perioada colonială a Mexicului.

Biserici-fortărețe

Confruntați cu aceste probleme, mulți preoți și-au transformat bisericile în adevărate fortărețe. Sprijiniți de lideri ai comunităților locale, ei au strâns bani pentru a cumpăra sisteme de protecție a lăcașurilor de cult. Spre exemplu, în satul San Miguel Atlautla, aflat la 100 de kilometri sud-est de capitala Mexico City, localnicii au angajat agenți de securitate care să protejeze 24 de ore pe zi cimitirul orașului,  datând din secolul al 17-lea. În biserică au fost instalați senzori de mișcare pentru a păzi statueta din lemn împodobită cu bijuterii a Sfântului Miguel – patronul spiritual al orașului. Măsurile de siguranță luate s-au dovedit folositoare. Într-o noapte din luna ianuarie, la puțin timp după instalarea senzorilor, un tânăr a declanșat alarma în timp ce încerca să înșface lanțurile de aur din jurul cutiei de sticlă în care este păstrată statueta. Imediat după ce a auzit alarma, un agent  de securitate a tras clopotele bisericii. Toată lumea a ieșit în piață. Hoțul a fost prins de agenți, dar mulțimea furioasă l-a smuls pe tânăr din mâinile paznicilor. Tâlharul a fost bătut și legat de copacul din piață până când poliția a sosit în localitate, câteva ore mai târziu. Cazul din San Miguel Atlautla este însă unul singular. În multe locuri, preoții se plâng că nu-și pot permite să cumpere sisteme de alarmă sau să plătească agenți de securitate. Din aceste motive, unele biserici sunt deschise doar în timpul liturghiilor. Alte parohii au găsit o soluție originală: preoții au organizat grupuri, formate în majoritate din femei în vârstă, care patrulează în jurul bisericilor.

Relicve în vogă

Pentru a afla motivele creșterii spectaculoase a numărului de jafuri în biserici, polițiștii au apelat la experții în artă. Aceștia susțin că fenomenul se explică prin faptul că arta colonială mexicană este în vogă pe piața de antichități. Robert Brown, profesor de istorie la Universitatea din Los Angeles, este de părere că “avem de-a face cu o schimbare a gusturilor pieței. Nu mai este vorba doarde artefacte pre-hispanice. Arta populară care poate fi găsită în bisericile rurale este considerată acum vrednică de colecționat. Nu contează dacă relicvele sunt ponosite, uzate, grosolane sau au nevoie de reparații. Majoritatea obiectelor de artă se îndreaptă fie spre casele bogătașilor mexicani,  fie fac obiectul contrabandei peste hotare spre casele de licitație occidentale sau spre colecțiile private. Hoții de artă acționează în principal noaptea și sunt înarmați, în număr tot mai mare.  Å¢intele lor sunt, cu predilecție, sculpturile din perioada barocului, picturile datând din secolele XVI-XVIII și obiectele de cult bisericesc produse în cantități enorme în perioada în care conchistadorii spanioli au angajat meseriași mexicani să producă astfel de obiecte.”

Protecție debilă

Până acum, autoritățile mexicane nu au reușit să facă prea multe pentru a împiedica jafurile și contrabanda cu relicve religioase. Parlamentarii au înaintat un proiect de lege care prevede pedepse mai aspre pentru contrabandiști, iar vameșii de la frontiera americano-mexicană și de pe principalele aeroporturi sunt antrenați pentru a depista artefactele religioase. În plus, guvernul a mobilizat zeci de fotografi  care străbat țara în lung și în lat pentru a imortaliza obiectele de cult religios  și relicvele păstrate în podurile bisericilor. Această inițiativă a fost luată la sugestia Institului Național de Antropologie și Istorie a Mexicului. Teresita Loera, directorul pentru moștenire culturală din cadrul institutului spune că: “în momentul de față, dacă un obiect este furat, este posibil să nu avem o imagine a lui pe care să o arătăm Interpolului, fapt care face mult mai dificilă depistarea acestuia”.

Autorități complice

Există și unele voci care îi acuză pe oficialii mexicani de complicitate cu autorii jafurilor. Consuelo Maquívar, profesor de istorie a artei la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului, susține că trebuie dărâmat zidul corupției oficiale: “De ce părăsesc Mexicul aceste piese? Pentru că indivizi corupți le lasă să treacă prin vamă”. Săptămâna trecută, Institutul Național de Antropologie și Istorie a anunțat că cercetează legăturile dintre contrabandiștii de artă colonială și fostul guvernator din Coahuila, un stat aflat la frontiera cu SUA.
În același timp, liderii bisericii cer guvernului să se implice mai mult în protejarea obiectelor religioase. Părintele Sanchez din San Miguel Atlautla este de părere că “guvernul ar trebui să ne ajute. Aceste jafuri reprezintă o lovitură grea pentru avuția națională. Dar cum în Mexic există atâtea alte probleme mari, precum răpirile și șomajul, apărarea bisericilor reprezintă ultima prioritate a conducătorilor.”  

La toate aceste critici, oficialii guvernamentali se grăbesc să spună că Biserica trebuie să fie custodele posesiunilor sale. Ei scot în evidență problemele logistice pe care le-ar implica monitorizarea celor 17000 de biserici din Mexic și a celor 4 milioane de obiecte istorice adăpostite în lăcașurile de cult.