Născuţi sub zodia bogăţiei
ZIARUL de Mureş vă arată cine sunt cei mai bogaţi nouă mureşeni şi cine ar putea să le ia locul
Miercurea trecută, Revista Capital a prezentat opiniei publice în cadrul suplimentului Top 300 pe cei mai bogaţi români. Judeţul Mureş se clasează pe un meritoriu loc 11, în funcţie de cele 109-121 de milioane de dolari deţinute de cele opt familii de oameni de afaceri prezente în Top 300. Interesant este că faţă de ediţia precedentă câteva nume noi de businessmeni din Mureş s-au strecurat pe lista bogaţilor care au trecut de bariera celor cinci milioane de dolari. Menţionăm că evaluarea averilor s-a făcut după datele de bilanţ.
1. Care este reţeta succesului de afaceri al Dvs/ a familiei Dvs? Care a fost momentul în care aţi ştiut că veţi da lovitura?
2. Câte ore pe zi investiţi în afacerile Dvs.? Cât timp dedicaţi în contrapondere activităţilor extraprofesionale?
3. Precizaţi-ne ce hobby-uri aveţi. Vă permite timpul să vi le cultivaţi?
4. Dacă ar fi să faceţi o comparaţie între Dvs de astăzi, şi “începătorii” de acum 13 ani, ce aţi remarca?
5. Succesul şi banii îi schimbă pe oameni, consideraţi că această afirmaţie vi se potriveşte sau dimpotrivă – pornind de la premisa că unele schimbări sunt naturale (casă, maşini, îmbrăcăminte mai bune)?
6. Dacă mâine aţi vinde tot ce deţineţi, ce aţi face cu cele X milioane de dolari estimate a fi averea Dvs?
7. Ce semnificaţie daţi prezenţei Dvs. în Topul 300 al celor mai bogaţi români?
Zoltan şi Gabriela Prosszer, 55-60 milioane de dolari
Un inginer tehnolog şi o asistentă medicală au început în 1990 o mică afacere cu… un garaj auto. Intrarea în afaceri s-a datorat după cum recunoaşte Zoltan Prosszer soţiei, care a avut iniţiativa şi l-a convins că nevoile familiale impun o afacere pe cont propriu. Soţia, care acum se ocupă de resursele umane, a fost pentru afacere, spune Zoltan Prosszer, un element extraordinar, chiar indispensabil. “Femeile au intuiţie şi sesizează mai repede momentele de cotitură”, spune el. Au intrat în acest domeniu în urma unor experienţe proprii. “Aveam o maşină pe care am cumpărat-o cu 150 de dolari şi am reparat-o cu 700, pentru că piesele erau foarte scumpe”, povesteşte Zoltan Prosszer. Soţii Prosszer aduceau piesele de schimb din Italia cu maşina proprie, şi de multe ori aveau grija “bagajului” care valora mai mult decât maşina. Pentru că exista o cerere de piese de schimb, au deschis ulterior şi un mic centru de vânzare – magazinul Cora Trade, care există şi astăzi, dar sub tutela Paneuro. Afacerea s-a orientat apoi spre distribuţia locală şi regională de piese auto care reprezintă şi în prezent cea mai mare parte a afacerii grupului. În 1995 deschidea deja un magazin în Bucureşti, iar un an mai târziu era recunoscut pe piaţa naţională a distribuţiei de piese auto. Cu timpul, fiecare activitate s-a concretizat într-o companie. În 1999, soţii Prosszer se implică în activitatea de producţie, prin cumpărarea de companiei Romcab, care produce cabluri electrice de joasă tensiune. De când a preluat-o (cu un milion de euro), cota de piaţă a crescut de patru ori, ajungând la aproximativ 20 la sută şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de dolari. Printre clienţi sunt Electrolux, Bosch şi Piaggio. Anul trecut, afacerile s-au extins şi în zona construcţiilor civile şi industriale, prin firma Novator. Grupul de firme are acum reprezentanţe proprii în SUA, Germania, Franţa, Italia şi Austria.
O pasiune a lui Zoltan Prosszer – motocicletele şi scuterele-l-a făcut să încerce piaţa în România. În urmă cu trei ani, a devenit importator Piaggio, iar anul acesta a vândut 450 de scutere. Importă şi motociclete, scutere de zăpadă şi schi-jeturi.
(material preluat din Revista Capital)
Zoltan şi Gabriela Prosszer
Căsătoriţi, doi copii: Alexandra, 15 ani, elevă la Viena şi Robert, 5 ani, student la grădiniţa din Târgu Mureş
Firmele grupului: Paneuro Trading, Paneuro Company, Romcab, ATU, Aliat, Muss, Paneuro Leasing, Novator, Item, Arma, Muss.
Esenţială este: resursa umană. Grupul se află la a patra generaţie de manageri “crescuţi” în firmă. Delegarea este importantă pentru valoarea afacerii. Direcţii: transformarea grupului dintr-o afacere familială într-una cu acţionariat difuz, cu sau fără menţinerea unui pachet de control, capabilă să rivalizeze cu orice firmă sau consorţiu internaţional.
“Am reuşit să anticipăm direcţia de dezvoltare a pieţei”
Familia Benţa, 13-15 milioane de dolari
1. Succesul afacerii familiei Benţa constă în două lucruri de bază care au fost învăţate de la părinţii lor, şi anume, munca şi credinţa în Dumnezeu. În acelaşi timp a contribuit la succes şi faptul că, după revoluţie a beneficiat de o anumită experienţă prin locul de muncă anterior, unde am fost nevoiţi să facem un management la scară redusă. Nu credem că “a da lovitura la un moment dat” ar putea fi considerată o bază de pornire în afaceri, ci faptul că am folosit perioada de timp dintre anii 1990-2003 cu oportunităţile oferite de legislaţie şi piaţă.
2. Orele de muncă pentru afacerile noastre sunt de la orele 7 dimineaţa până seara la orele 20-22 în fiecare zi, în afară de vinerea, care se sistează la apusul soarelui şi sâmbăta liberă. Activităţi extraprofesionale nu avem, în afară de sâmbăta, când mergem la biserică pentru câteva ore. Restul timpului îl petrecem în familie.
3. Nu avem hobby-uri care să ne creeze greutăţi în a le practica, dar când timpul ne permite – foarte rar – facem sport (înot, plimbări, tenis) sau citim.
4. Dacă privim, prin comparaţie, la ce făceam acum 13 ani şi în prezent am putea remarca cât de mult s-au mărit responsabilităţile puse pe umerii noştri, cât şi munca enormă şi stresantă, în acelaşi timp, faţă de acum 13 ani.
5. Da, recunoaştem că banii îi schimbă pe oameni, dar această schimbare poate fi în bine sau poate fi în rău. Dacă vorbim direct despre familia Benţa şi firmele lor, considerăm că banii i-au schimbat în bine şi aş aminti câteva lucruri la care am contribuit: Centrul de Sănătate şi Medicină Preventivă Herghelia, sprijin acordat prin donaţii de bani sau produse diferitelor persoane cu probleme speciale. În momentul de faţă construim un cămin de bătrâni, catre reprezintă o investiţie de aproximativ 20-25 miliarde. Nu considerăm că maşinile şi casele pe care le posedăm sunt de lux, ci sunt o necesitate datorită muncii pe care o depunem.
6. Dacă am vinde tot ce deţinem, nu am găsi cumpărători, probabil preţul va fi altfel, cel corect fiind diferenţa dintre bunuri, creanţe şi obligaţii.
7. Prezenţa noastră în topul celor 300 cei mai bogaţi români este foarte simplistă, ţinându-se cont de cifra de afaceri, şi prin ceea ce s-a creat prin companiile noastre.
Remus Benţa, Lazăr Benţa şi Remus Benţa jr.
Înainte de revoluţie, familia Benţa avea propria afacere, un atelier de croitorie. Astăzi cei trei oameni de afaceri patronează nu mai puţin de şapte societăţi, Contranscom Benţa, DAW Benţa România, Benţa Agro, Sweet Ben Jr., Mobitech, RCB Sweet Home şi RCB Consulting, care au nu mai puţin de 900 de angajaţi. Prin cea mai cunoscută firmă a grupului, Contranscom Benţa, înfiinţată în 1991, familia Benţa a construit de la sedii de instituţii publice până la aşezăminte de cult. Cele mai recente proiecte de investiţii în care firma este implicată este programul ANL. De fapt, familia Benţa a impus pe piaţa românească conceptul de construcţii ANL prin credite ipotecare, când a demarat în 1998 execuţia de la Sâncraiu de Mureş a vilelor din Cartierul Răsăritului. Principiul după care se ghidează în afaceri este temerea de Dumnezeu şi credinţa în El, corectitudinea în afaceri, corectitudinea faţă de stat şi de colectivul cu care lucrează, dar şi tratarea cu un respect deosebit a clienţilor.
“Orice bere e bună, dacă a doua zi nu te doare capul”.
Virgil Mailat, 9-10 milioane de dolari
1. În primul rând nu ştiu dacă este succes. Nu ştiu cum au făcut cei de la Capital acea evaluare, dar nu sunt de acord cu ea. Faptul că ai imobile, hale de producţie, nu spune nimic despre lichidităţi. Dacă la anul să presupunem că nu pot produce berea, totul cade. Într-adevăr dacă vorbim despre profit e altceva. Vrem să facem şi anul acesta profit, chiar să-l dublăm. Avem o echipă cu care mergem înainte de atâţia ani, cred că cheia succesului este de fapt echipa.
2. În mod normal 8-10 ore pe zi. Nu sunt ca patronii care zic că lucrează 16 ore pe zi. Mai sunt zile încărcate, când rămân peste program, dar în rest plec la patru-cinci ca şi salariaţii mei.
3. Nu în mod special, îmi place să ies în societate la film, teatru, să urmăresc emisiuni sportive la TV, că de politică suntem toţi sătui. Îmi plac în general sporturile de echipă deoarece am făcut baschet.
4. Nu m-am schimbat deloc. Poate mai multă experienţă.
5. Nu m-a schimbat succesul. Am aceeaşi prieteni dinainte de 1989, unii chiar din copilărie. Noi eram 12 fraţi mai mari decât mine. Dacă pe mine nu mă prindea Revoluţia în jur de 40 de ani, nu făceam nici eu nimic.
6. A doua zi m-aş apuca din nou de afaceri, tot în industria aliemntară, că după o lună de plimbat prin lume te plictiseşti şi ce poţi să faci?
Virgil Mailat, căsătorit, două fiice
A fost inginer tehnolog la Silva Reghin, iar experienţa acumulată acolo l-a ajutat foarte mult, deşi acest lucru implica foarte multe riscuri. Este unul dintre cei trei acţionari majoritari ai Bere Mureş, Firma deţine în prezent 6-7 la sută din piaţa românească a berii, fiind singura firmă autohtonă care ţine trena multinaţionalelor. În 1990-1991, după o vizită în străinătate, în Anglia lui Virgil Mailat i-a venit ideea îmbutelierii berii la PET, dând lovitura în 1998 cu marca Neumarkt. Pentru a supravieţui pe piaţă a reinvestit aproape întreg profitul obţinut, inclusiv în majorarea capacităţii de producţie a fabricii. Consideră că piaţa românească are capacitatea de a absorbi peste cei 44 de mii de hectolitri de bere pe care îi produce. “Mizez pe o problemă cu care se confruntă inclusiv multinaţionalele. Fabricile de bere care nu-şi plătesc nici accizele, nici datoriile bugetare. Astfel dacă statul nu o să mai autorizeze firmele cu datorii, cum este cazul inclusiv al European Drinks, pe piaţă vor rămâne doar jucătorii importanţi”, a recunoscut Virgil Mailat. Mai deţine două restaurante în Târgu Mureş – Dacia şi Bulevard, respectiv o fabrică de cuie la Sângeorgiu de Mureş. În ceea ce priveşte familia şi-a sfătuit soţia care conduce Regina Reghin (producătoare de bere) să nu renunţe la afacere, mai ales că Silva se va închide, iar fiicele şi le-a îndrumat să-şi deschidă propriile afaceri.
Ani şi Dorel Teglaş – 8-9 milioane de dolari
“Mi-ar place să am televiziunea mea”
1. E greu de spus care e reţeta succesului. Mult curaj. Multă muncă şi asumarea riscului pentru că există posibilitatea să pierzi totul. Am plecat de la zero, cu o sută de mii luaţi împrumut şi cu un singur angajat.
2. Pentru mine nu există activitate extraprofesională. Cred că numai când dorm nu lucrez. Indiferent dacă sunt acasă sau la o întrunire mă gândesc la afacere. Nu există o întrerupere, nu există o separare.
3. Îmi place foarte mult să conduc şi să ascult muzică. Muzică de suflet, nu manele. Ascult mai mult formaţii româneşti cum ar fi Iris sau Holograf.
4. Comparativ cu anii de început ai afacerii pot spune că am devenit mai înţelegătoare, mai îngăduitoare. Întodeauna m-am pus în situaţia celuilalt iar când faci acest lucru nu dai greş.
5. Sunt aceeaşi persoană.
6. Dacă aş vinde tot ce am aş începe o altă afacere cu banii pe care i-aş obţine. Nu sunt tipul de om care să îi bage în bancă. Mi-ar plăcea foarte mult să fac televiziune. Să am propria mea televiziune.
7. Prezenţa mea în topul celor mai bogaţi români e importantă însă are două tăişuri. Pe de o parte ni se vor deschide noi posibilităţi de afaceri însă partea nu tocmai grozavă e că imaginea omului bogat e destul de şifonată. S-a creat opinia că banii au fost obţinuţi prin metode nu tocmai ortodoxe. Oricum, marii milionari nu sunt în acest top unde e mai mult “munca la vedere”. Toţi vor răspunde până la urmă.
În 1992, Ani şi Dorel Teglaş au înfiinţat firma de distribuţie Rotecom, pornind în afaceri cu 100 de mii de lei şi un singur angajat. Rotecom a încheiat primele parteneriate cu Cibo Braşov, actuala Kraft România, Danubiana Roman, astăzi Agrana sau cu Dero Ploieşti, preluată apoi de Unilever. Profiturile obţinute în primii ani de activitate au fost reinvestite pentru achiziţionarea de maşini, depozite şi alte mijloace fixe, ajungând ca astăzi să deţină un parc auto cu peste 40 de maşini. Anul trecut, Rotecom aînregistrat o cifră de afaceri de peste 10 milioane de dolari şi un profit net de 2,9 miliarde de lei. Firma numără 80 de angajaţi. Din 2003, familia Teglaş mai deţine societatea CBA Logistica, specializată pe servicii profesionale. Planurile de viitor ale omului de afaceri Ani Ţeglaş ţintesc spre politică după ce a demitizat credinţa că o femeie nu se pricepe la afaceri. “M-am gândit să intru în politică pentru că avem nevoie de legi mai bune şi de oameni care să cunoască situaţia. E foarte greu să ai o firmă şi să te ocupi şi de politică. Nu cred că oamenii de afaceri vor să se implice sincer în politică pentru că în primul rând se gândesc tot la ei”, ne-a mărturisit Ani Teglaş.
“Şi atunci când visezi, visezi despre afaceri”.
Elena şi Vasile Gliga, 7-8 milioane dolari
1. Nu există, din punctul nostru de vedere, o reţetă a succesului în afaceri. Noi credem că am ştiut, de-a lungul anilor, să ne adaptăm momentului şi, de asemenea, un avantaj a fost şi faptul că domeniul instrumentelor muzicale cu coarde este total diferit de alte domenii – se îmbină arta cu multă muncă manuală, de aceea a fost foarte important modul în care ne-am tratat angajaţii.
2. E foarte greu de spus, mai ales că şi atunci când visezi, visezi la afaceri, la ceea ce ai de făcut. Nu se prea poate face o delimitare. Activităţilor extraprofesionale le dedicăm cam 5% din timpul nostru. Deşi, dacă, de exemplu, prin activităţi extraprofesionale ne referim la partea de dans sportiv, atunci se poate spune ca 10-15% din timpul nostru îl dedicăm acestei activităţi; dar, dacă considerăm dansul sportiv ca unul din obiectele noastre de activitate, atunci putem spune că nu avem activităţi extraprofesionale. SauÂ… tot extraprofesional pentru noi, adică şi activitate şi relaxare, este partea de agricultură, sculptură sau mobilăÂ… De fapt, până la urmă, tot ceea ce ar fi fost extraprofesional a devenit obiect de activitate.
3. Amândurora ne place foarte mult natura, în general, şi animalele. De aceea poate am dezvoltat şi o parte de zootehnie şi de agricultură. Dacă nu ne-ar fi plăcut atât de mult, credem că acestea nu s-ar fi regăsit şi în domeniul nostru de activitate. Deci, şi hobby-urile s-au transformat tot în afaceri. Iar în final, îţi găseşti timp pentru toate…
4. În interiorul nostru nu ne-am schimbat deloc. Poate că arătăm altfel: ar trebui început de la părul alb pe care îl avem acum, şi putem să spunem că suntem şi îmbrăcaţi mai bine, şi locuim într-o casa mai bună, deci avem alte condiţii de viaţă. Acestea sunt însă lucruri pe care le sesizează cineva din exterior. Dar noi suntem, de fapt, tot aceeaşiÂ… Oameni care mai demult ne erau prieteni şi foarte apropiaţi au rămas la fel şi acum, atât doar că se observă o mică „distanţă”, datorată poate respectului pe care ni-l poartă. Chiar dacă acum 13 ani nu dezvoltaserăm încă aceste afaceri, pentru noi amintirea acelor ani este la fel de frumoasă ca şi etapa actuală din viaţa noastră.
5. Pe noi nu cred că ne-au schimbat. Şi pe noi ne doare că nu avem mai mult timp pentru a discuta cu lumea din jur şi că nu putem fi mai apropiaţi de unele persoane care sunt sufleteşte alături de noi. Am vrea să avem mai mult timp pentru lumea din jurul nostru!
6. Credem că 7-8 milioane valorează cu familie cu tot!!! Nu credem că am putea să ne vindem noi pe noi. Oricum, nu ne-am pus niciodată problema să evaluăm ceea ce avem sau cât avem sau cât ar valora în total. Nu ştim cine şi cum a făcut acest lucru, dar nu spunem nici că e mai mult, nici că e mai puţin. Noi nu am socotit niciodată. Dacă o iei din punct de vedere material, ni se pare mult; dacă ar fi să vinzi, nu cred că ai primi această sumă; dacă o luăm ca evoluţie şi ca valoare de afaceri, poate valorează mai multÂ… Nu ştim?! Să răspundem la întrebarea “ce-am face”: Nu am mai avea ce face! Ceea ce facem e totul pentru noi, aici e toată viaţa noastră! Nu am renunţa niciodată la asta!
7. Nu este o situaţie foarte stabilă. Există foarte multă lume săracă care te invidiază. Aşadar, ideea publicării acestui Top (şi chiar a realizării lui) nu este bună. Aseară (n.red. joi, 13 noiembrie) am auzit comentariul unui critic: natural, un om de afaceri poate să facă 8-10 milioane de dolari datorită unei conjuncturi sociale sau din activitate. Despre noi s-a scris de mai multe ori că am pornit de la ‘zeroÂ’ şi că am realizat totul prin muncă. Dar faptul că te clasezi într-un Top alături de alţii care nu au ajuns „bogaţi” prin aceleaşi metode ca şi tine, face ca, în final, oamenii, în loc să te respecte, să-şi formeze o falsă imagine despre tine.
Elena şi Vasile Gliga, căsătoriţi, trei copii: Cristian, Dumitriţa şi Mirona
Anul trecut, au derulat afaceri de peste cinci milioane de dolari şi au peste 1000 de angajaţi. Vasile Gliga a terminat specializarea Mobilă de artă, iar în tinereţe sculpta foarte mult. Şi-au transformat hobby-urile treptat în afaceri. Agricultură, comerţ, zootehnie, exploatare, mobilă, sculptură, Gimnaziul Privat “Mirona”, clubul de dans sportiv “Dansul Viorilor”, clubul sportiv „Gliga Company”, care include şi echipa de fotbalÂ… Dar, înfiinţarea lor nu a fost întâmplătoare, ci necesară. Au creat activităţi pentru fiecare membru al familiei, deoarece întotdeauna familia a fost pe primul plan şi s-au bazat întotdeauna pe ea.
“Clientul nostru, stăpânul nostru”
Violeta şi Mircea Oltean, 6-7 milioane de dolari.
1. Multă, multă muncă, corectitudine şi seriozitate. Andrei este un tânăr serios, care are ca şi ţel în viaţă să continue ceea ce am început noi. Sperăm să şi reuşească. Doamne ajută!
2. Tot timpul. Nu poate fi evaluat în ore. Mai mult în weekend.
3. Fotbal, tenis, înot. Pentru suflet: o piesă de teatru, o carte bună, o revistă.
4. Poate mai maturi, poate mai înţelepţi cert este o mult mai multă experienţă în viaţă.
5. Pentru noi, imporant este a fi OM în primul rând. Suntem aceeiaşi oameni calzi, sinceri şi cu multă iubire de OAMENI.
6. Nu ne-am gîndit niciodată să vindem. Suntem nişte luptători şi nu vrem să abandonăm lupta.
7. O recunoaştere a eforturilor noatre de a răzbi într-o economie de piaţă instabilă.
Mircea Oltean, căsătorit cu Violeta. Au un fiu – Andrei
Imediat după Revoluţie, Violeta şi Mircea Oltean au lucrat pentru o perioadă în Germania. Din 1993 şi-au înfiinţat sereleul Maviprod, cooptându-l şi pe fiul Andrei în afacere. În 1995, apelând la credite bancare au cumpărat cu 1 milion de mărci IRUM Reghin, singura firmă din România care produce tractoare şi utilaje pentru industria forestieră. Prin cele două societăţi deţinute, Mircea Oltean a dat de lucru la mii de angajaţi, în prezent peste 500 de salariaţi fiind angrenaţi în producţie. Prezenţa reghineanului Mircea Oltean în Top 300 Capital a fost justificată de cifra de afaceri a celor două firme – 10 milioane de dolari. Una dintre cele mai mari reuşite ale cuplului de oameni de afaceri Violeta şi Mircea Oltean este că din 2002, Maviprod este dealer naţional al firmei engleze Perkins, unul dintre cei mai mari producători mondiali de motoare Diesel. Dar “expansiunea” Maviprod-Irum nu se va opri aici.
“Noi românii suntem cei mai mari campioni în scuze”.
Mircea Musgociu, 6 milioane de dolari
1. Cred că am avut noroc de o putere de muncă mare, începând din studenţie, pe la discoteca mea. Lucram minim 16 ore pe zi. Lucrând m-am imunizat la stres. Dar până acum am făcut eu afaceri, acum sunt sclavul lor, deoarece trebuie să recâştigăm o piaţă de 2 milioane de perechi de cizme. Mi-am dat seama în anul III de facultate -1984, la Iaşi, când aveam cea mai mare discotecă studenţească din ţară, după cea din Bucureşti şi câştigam într-o seară cât tatăl meu într-o lună ca şef contabil.
2. Lucrez de dimineaţa până seara. Fac de multe ori eforturi să ajung la ora 21,30 acasă, să stau o jumătate de oră cu copiii mei. E cea mai mare plăcere din fiecare zi.
3. Pasiunea principală? Pescuitul este ceva care mă linişteşte extraordinar, este super relaxant să stau pe barca mea în Deltă. De asemenea, sunt momentele cu familia.
4. Banul îi schimbă pe majoritatea oamenilor. Pe mine, nu. Ca un sclav lucram şi acum 10 ani, la fel şi acum. Poate la fel şi peste 10 ani.
5. Nu mai este vorba de bani, ci de provocare, concurenţă, clienţi. Sunt într-o horă în care nu se mai pune neapărat problema banilor.
6. Dacă ai vinde tot, a-i lua-o razna, deoarece fără activitate nu exişti.
Mircea Musgociu, căsătorit, doi copii
“Noi vrem să trăim ca occidentalii şi să muncim ca românii”
După ce a terminat facultatea, fiind inginer electronist stagiar, nu avea responsabilităţi şi atunci a căutat să facă ceva, descoperindu-şi pasiunea de a avea un receiver satelit. A prins acel moment când toată lumea îşi dorea o antenă individuală. Prima afacere adevărată a fost firma de cablu care a luat naştere foarte ciudat. A fost chemat de Ioan Togănel care era pe atunci secretar al Primăriei, împreună cu ceilalte persoane care solicitau autorizaţii de funcţionare pentru această activitate. Au fost întrebaţi dacă nu doresc să se asocieze. “Pe unii nu-i văzusem în viaţa mea. Dar aşa a luat fiinţă TeleSatco”, ne-a mărturisit Mircea Musgociu. A avut primul milion de dolari în 1995, după vânzarea TeleSatco către Romsat şi din cealaltă afacere derulată, Profitec. Deţine şi alte firme printre care Profiplast, Profitex, etc. Noul principiu după care se ghidează este să producă ceea ce importăm, pentru că se câştigă o grămadă de bani. Producţia Profitec este în cea mai mare parte exportată în Franţa şi Germania, dar şi pe piaţa arabă, Africa sau America Latină. Intenţionează să conducă societatea după un management de tip american, adică conducerea şi angajaţii să fie recompensaţi cu cote din profituri şi să fie şi motivaţi. “Nu sunt zgârcit, ci calculat, decât să dau în alte părţi, prefer să le dau oamenilor mei”, a recunoscut Mircea Musgociu. Deoarece mult din timpul său este alocat afacerilor, viaţa de familie a trecut oarecum pe locul doi.
Stelian Azbe, 5-6 milioane de dolari
1. Perseverenţă, muncă, seriozitate în afaceri.
2. Lucrez 10-12 ore de la caz la caz.
3. Maşini, motociclete. Da.
4. Mai rezervat, mai diplomat.
5. Da- îi schimbă pe unii în mai bine.
6. Cu jumătate din ei aş demara o nouă afacere, iar cu diferenţa o altă afacere.
7. Prezenţă normală – cu responsabilităţi.
Stelian Csaba Azbe, căsătorit, doi copii
S-a lansat în afaceri în 1992 cu firma AS Universal. După doi ani a înfiinţat firma de distribuţie Pronto Universal care este unicul distribuitor pe România al Colgate Palmolive în Mureş, Sibiu, Alba şi Hunedoara şi până anul acesta şi al Henkel. Datorită profilului, firma deţine un parc auto impresionant: patru camioane Mercedes, 18 maşini Iveco, 34 de Dacii papuc şi alte autoturisme. În timp a fost înfiinţată şi divizia Romchim, profilată pe producţia de detergenţi şi cosmetice. Anul trecut Pronto Universal a avut o cifră de afaceri de aproape de 8 milioane de dolari şi un profit de peste 8,5 miliarde de lei. Pentru a-i cointeresa pe cei 247 de salariaţi, Stelian Azbe mizează pe diplomaţie, încredere în aceştia şi motivare materială. În plan personal consideră că liniştea familiei creează un climat optim de muncă. Dintre toţi milionarii mureşeni, probabil că Stelian Azbe este cea mai discretă prezenţă în viaţa publică, fapt ce-l pune pe seama temperamentului.
Eugen Popa, 5 milioane de dolari
“E o glumă de prost gust”
“Revista Capital m-a contactat, trimiţându-mi un e-mail, care s-a rătăcit. Nu a avut loc nici o discuţie între mine şi cei de la Capital. În ziua apariţiei topului, chiar m-am amuzat cu colegii mei, întrebându-ne care dintre noi este în top. Apoi am aflat că am o avere de 5 milioane de dolari. Fapt ce nu mi-ar fi displăcut, dacă ar fi fost adevărat. Apariţia, în schimb, mi-a creat un disconfort fantastic în relaţia cu subalternii, cărora nu le-am dat de două luni bonurile de masă pentru că nu sunt bani, am avut greutăţi la încasări şi cu plata furnizorilor. Acum nu fac decât să alimentez nişte suspiciuni. Nu sunt Becali, să mă pot lăuda cu averea mea. La ora actuală sunt dispus să dau toată afacerea, casa, maşina cu 1 milion de dolari, care mi se pare o sumă imensă de bani, şi să ies la pensie liniştit. Nu am nici o altă afacere, am două case, una în care locuieşte fiul meu, 120 de milioane de lei în conturi bancare şi sunt membru consultant în două Consilii de Administraţie. Familia mea a înţeles că nu am aceşti bani, dar ceilalţi oameni, nu. M-a sunat un prieten din Bucureşti să-i împrumut 10 mii de dolari şi eu nu am aceşti bani”.
Eugen Popa lucrează la Socot SA de 30 de ani, asemenea altor 400 de angajaţi. Firma este deţinută în proporţie de peste 50 la sută de salariaţi şi familiile lor – circa 2400 de acţionari. Eugen Popa este asociat cu o cotă de 20 la sută din capitalul social, reevaluat la 29 de miliarde de lei. Anul trecut firma Socot a derulat afaceri de aproximativ 17 milioane de dolari, obţinând un profit de 3,5 la sută din cifra de afaceri (12 miliarde de lei). Numărul angajaţilor Socot trece de 1100. Socot a derulat lucrări de construcţii, cu predilecţie hidrotehnice, fiind una din firmele agreate datorită calităţii execuţiilor de Ministerul Apelor.
Topul celor ce n-au intrat în Top
ZIARUL de Mureş s-a gândit şi la cei care nu au intrat în acest top „oficializat” în România de revista Capital. Dacă ar fi să facem investigaţiile de rigoare, amănunţite şi pe parcursul unei perioade mai îndelungate pentru a contoriza toate aspectele averii unor oameni de afaceri mureşeni, probabil că am rămâne uimiţi de consistenţa finală a acestuia. Un top al judeţului ar arăta că cei de la revista Capital au reuşit să descopere doar anumiţi „milionari în dolari”, nicidecum pe toţi.
Dar la cine ne-am mai gândit noi?
O listă (aleatorie, deocamdată) cu milionarii a căror avere trece (sau va trece în viitorii 2-3 ani) de magicul “5 milioane USD” ar trebui să-i mai conţină pe următorii:
Florin Vlas – Grupul de firme Voiajor
Mircea Mureşan – Grupul de firme MBO
Costin Lăurean – Citadin Prest SA
Mioara şi Cornel Şipoş – LekPharmatek, Policlinica Atlas, Aesculap Cluj .
Vasile Aron – Foraj Sonde SA
Sorin Pastor şi Claudiu Ugran – Three Pharm SRL
Dumitru Pop – PREMUR SA, moşteniri
Ioan Gherasim – ILEFOR SA
Claudiu Maior – Siletina SRL
Doru Dărăbuş – Aesculap
Ioan Olteanu – Romolsena
Sorin Ţerbea – Georgia Group Spedition
Radu Fodor şi Liviu Cojoc– Dafcochim
Frunda Gyorgy– avocat, moşteniri
Familia Echim – comisionari vamali, averi imobiliare
Grigore Gorea – Rosenberg SA şi Nordland SA
Marian Mihăescu – Mariantex SRL
Lucian Bordaş – Bordaş Industrial Group of Aluminium SA
Florentin Moldovan – COMAT SA
Ioan Pop – Ceragrim SRL şi Nutricom SRL
Mircea Urzică – Umesprod
Hodor Zoltan – Romstal şi Hydrotherm
Szekely Alexandru – Dermagant SRL
Kolozvari Zoltan – Plasma Therm
Fraţii Szasz – Renania Trade
Familia Losonczi – Lambda Communication
Bikfalvi Zsolt – Eurocolor, Profi Center, Confort Expert
Balazs Laszlo – Grupul Minion
Aurel Baciu – Darina
Andrei Moscviciov – Anvico SA
Ioan Coman – Carion
Ladislau Boloni – sport
Illes Kalman – Izorep
Petrică Sala – Valpet SA
Radu Deac – medicină
Fettich Iosif – Netsoft (FX Net)
Reghin
Radu Pescar – Timecom, Grand SA
Nicolae Bâzgan – Hora SA
Ioan Joarză – REMEX SA
Lucia Bucin – Bucin Mob
Emil Farago – Emivas Cons SRL
Nicolae Lazăr – Lazăr Company
Eremia Pop – Emivas Cons SRL
Vasile Ciurba – director Silva
Vasile Hanganu – ferme agricole
Ovidiu Gotea – Concordia Mixtexim
Marcel Moldovan – Benzinăria Arkas, terenuri
Familia Bereczki – Turlemn, Larix Forest
Fraţii Ormenişan – Sucmerom
Florian Bacoş – Jacontex
Sorin Pui – Grafis Art
Sighişoara
Gheorghe Călburean – Dafora SA
Fraţii Schuster – Grupul de firme Schuster
Adrian Burlacu – comerţ
Gitschner Harald – Parat Ro
Cecilia Hâncu – Târnava SA
Ioan Lazăr – Hotel Rex, Hotel Sighişoara
Adrian Gherca – Restaurantul Vlad Dracul, Hotel Steaua
Ieronim Seracu – Stimet SA
Florian Sbârcea şi asociaţii – Grupul de firme Siceram SA
Florin Pipaş – Consig SA
Ioan Pătrânjel – Cesiro SA
Târnăveni
Pamfil Mărginean – grupul de firme Gecsat SA
Vasile Cerghizan – Carbid Fox SA
Petre Ghiurca – Comardeleana
Maria Moldovan – textile Moda Cris
Virgil Zahan – TAR SA
Vulcu Ioana – Cars SA
Miklos Levente- Poliglot Comimpex SRL
Luduş
Ioan Borda – Romvelo
Iernut
Emil Şeulean- Coroana
Sovata
Ioan Piroşca – SC Aluniş SA
Kali Zoltan – prelucrarea lemnului
Ligia VORO
Cristian TEODORESCU
George LUPEA