Groparii Târnăveniului mai vor o dată!

Până în ’89 combinatul chimic din Târnăveni a avut o activitate prosperă aici funcţionând prima platformă chimică din ţară. Numărul muncitorilor a fost în jur de 4000, iar producţia de carbid, bicromat, săruri anorganice, produse pe bază de sulf, acid

formic şi oxalic, piese de schimb era enormă. Însă în 1991 combinatul se scindează şi se formează cele două societăţi: Carbid Fox şi Bicapa. Pentru prima societate afacerile merg destul de bine pentru că a avut parte de o echipă managerială bună. În schimb la Bicapa reducerea activităţii şi disponibilizările au fost la ordinea zilei. şi conducerea societăţii s-a schimbat în aceşti ani, doar că, din păcate, se învârte în acelaşi cerc vicios. Momentan la Bicapa activitatea este minimă şi se lucrează doar atunci când sunt comenzi.

Afacerile personale au ruinat Bicapa

“Declinul fabricii a fost cauzat în mare parte de conducere. Nimic nu s-a făcut în anii de după Revoluţ

ie. În schimb excursiile în străinătate şi decontările făcute pe spinarea fabricii au fost preocupările principale ale conducerii. Drept urmare, datoriile societăţii au crescut, mai ales din cauza neplăţii gazului şi a energiei. Din 1997 au început disponibilizările şi treptat fabrica a fost distrusă”, au spus surse din interior. Printre cei care au fost la conducerea fabricii se numără Octavian Popa (director mecano-energetic 1996-2000), Ovidiu Chindriş (director mecano-energetic 1990-1996), Suciu Grigore, fost director general şi actual director comercial şi fostul director comercial Ioan Micşa. Toţi aceşti directori s-au dovedit incompetenţi, urmând mai mult scopurile personale decât cele ale fabricii, iar deciziile lor au fost de-a dreptul catastrofale pentru Bicapa. Pe 28 octombrie 2003 Bicapa a fost cumpărată de Ioan Iosif, directorul de la Remat Mediaş, dar nici acum perspectivele fabricii nu sunt deloc roze. Oricum scădrea drastică a activităţii de la Bicapa a fost o grea lovitură dată municipiului Târnăveni. Însă din păcate aceasta nu este singura societate care a avut un viitor nefericit. De fapt Târnăveni se află pe o pantă descendentă, iar părerea locuitorilor nu este una optimistă.

Impas economic

“Nimeni nu mai bate un cui în Târnăveni. Nici un investitor nu vrea să-şi pornească o afacere aici. Societăţ

i comerciale sunt, doar că se ocupă mai mult cu exportul, deci pentru Târnăveni nu asigură mari perspective. Nici cei de la Primărie nu par să facă mari lucruri în această privinţă. Primarul a făcut multe promisiuni, doar că nu a făcut nimic.” Din păcate Târnăveni abia se mai poate numi municipiu. Spre exemplu aici nu funcţionează nici un cinematograf, sau un supermarket, nu este ziar local, iar piese de teatru pot fi văzute foarte rar. “Doar centrul oraşului arată mai bine, dar cine se aventurează pe străzile laterale şi prin cartierele din Târnăveni va fi de-a dreptul şocat”, sunt de părere locuitorii de aici. Din păcate în Târnăveni “nihilismul” şi sărăcirea populaţiei devin tot mai pregnante. În ultimii ani nu s-a făcut nimic în sens pozitiv, dimpotrivă, se pare că cei de la Primărie nu ajută deloc micii întreprinzători, astfel că de la început aceştia sunt descurajaţi. “Am înaintat o cerere la Primărie pentru deschiderea unei pieţe agroalimentare, având în vedere faptul că în Târnăveni nu este decât o singură unitate de acest gen, dar mi s-a refuzat cererea fără un motiv bine întemeiat. Din păcate cazul meu nu este unul singular, astfel că numeroase încercări de a începe o afacere sunt respinse. Nici nu e de mirare situaţia în care a ajuns Târnăveni”, este de părere un întreprinzător.
Pentru municipiul Târnăveni declinul combinatului a reprezentat o pierdere majoră. De fapt, părerea locuitorilor este unanimă. “Dacă ar funcţiona şi acum combinatul am avea locuri de muncă şi nu am fi în această situaţie economică proastă”.