Uncategorized

Politica agricola comunitara si ajutorul de stat pentru fermieri

Suntem a sasea tara membra UE dupa ponderea productiei agricole în PIB si dorim ca viitorul comisar pentru agricultura sa fie domnul Dacian Ciolos.

Nu este o dorinta, este o necesitate, deoarece cei de la Bruxelles trebuie sa înteleaga în mod real specificul agriculturii românesti de dupa 1989, faptul ca 40% din populatia României locuieste la tara si ca importam 70% din alimente.

Suntem singura tara din fostul lagar comunist în care trecerea la democratie

s-a facut greu, primii ani de dupa Revolutie au fost dificili. O lege a pamântului care a favorizat farâmitarea terenului agricol, a plasat agricultura României în conditiile de cadastru si dotare cu masini agricole specifice perioadei premergatoare colectivizarii.

Farâmitarea terenului si retrocedarea pe acelasi amplasament a proprietatilor au creat în Ardeal conditii agrotehnice specifice agriculturii de subzistenta si marirea decalajului fata de agricultura UE. Anul 2007, anul aderarii, a gasit Ardealul cu ferme mici, care fac o agricultura de subzistenta si ferme mari si asociatii care s-au format pe nucleul unor foste IAS.

Legislatia UE din domeniul agricol a permis ca fermierii sa poata beneficia de fondurile SAPARD pentru a dezvolta o exploatatie agricola dupa modelul celor din UE. Acest proces a dus, în câteva cazuri, la formarea unor exploatatii agricole vegetale cu mii de hectare, zootehnice cu productie de carne si lapte care demonstreaza ca se poate si ca potentialul agricol al Ardealului poate creea bunastare. Ritmul de dezvoltare a exploatatiilor agricole nu este însa satisfacator, ferma de subzistenta este dominanta si pentru ea trebuie sa gasim politici agricole comunitare creatoare de bunastare. Primul pas l-am facut, avem ferme care au o productie de calitate si rentabilitate economica dar insuficienta pentru dezvoltare si atingerea nivelului de dezvoltare a fermelor din UE.

Al doilea pas trebuie facut uzând de Politica agricola comunitara (PAC) si de fondurile europene de dezvoltare rurala, singurele care pot aduce în ferma plusul de bani necesar investitiilor pentru modernizarea si diversificarea productiei. Legislatia UE din domeniul agricol este foarte voluminoasa dar, bine studiata, contine forme de ajutor pentru fiecare fermier cu conditia ca acesta sa înteleaga ca banii primiti sunt pentru dezvoltarea productiei, calitatea acesteia si vânzarea ei pe o piata reglementata.

Pe lânga fondurile UE de dezvoltare guvernul este abilitat sa acorde ajutoare de stat în conditiile de reglementare si dupa norme UE. Suntem în momentul în care se cere celor din agricultura sa spuna care scheme de ajutor sunt benefice fermelor, acestea vor fi parte componenta a legilor care reglementeaza cadrul general al ajutorului de stat, trecute prin Parlamentul român si apoi aprobate de Bruxelles. Avem nevoie de un comisar român pentru a reusi sa atragem fondurile necesare dezvoltarii si micsorarii decalajului fata de ferma din UE. Ajutoarele financiare de stat vor fi cele de care beneficiaza si fermierii din UE, principiul de alocare este ca venitul fermei sa nu scada sub media venitului obtinut în ultimii 3 ani, ferma sa aiba produse de calitate si un impact cu mediul corect.

Bani sunt dar ei ajung în ferma numai prin proiecte sustinute economic, proiecte de o mare diversitate, specifice pentru fiecare ferma si comuna.

Formele de ajutor propuse de Ministerul Agriculturii sunt în domeniul investitiilor în exploatatii agricole, procesarea si comercializarea produselor agricole, agromediul si bunastarea animalelor, irigatiile si politica apei, investitiile de mediu, în ajutorarea tinerilor fermieri, pensionarea agricultorilor, comasarea terenurilor, modernizarea fermelor, asigurarea culturilor, combaterea bolilor la plante si animale, etc.

Fabrica de zahar, parte componenta a productiei de sfecla, cultura care beneficiaza de cele mai substantiale subventii, a propus, împreuna cu fermierii, ca, specific acestei culturi, ajutorul de stat sa fie asigurat pentru transportul si administrarea namolului bazat pe CaCO3 pentru corectia pH-ului, comasarea terenurilor cu sfecla (mecanizare si eficienta) precum si ajutor pentru tratamentul cercosporiozei si la pretul semintelor de sfecla triplutoleranta la bolile specifice sfeclei.

Împreuna, primar, locuitorii comunei si unitatile de procesare pot gasi formele de ajutor care sa aduca în ferma banii necesari dezvoltarii. Acesti bani pot fi utilizati numai si numai pentru dezvoltarea fermei, a asociatiei si în final a comunei.

Ioan ARMENEAN

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close