Retrospectivă – Senatorul – benzinar

În urma unui control al Gărzii Financiare Mureș, din 25 octombrie 1999, firma lui Pop Dumitru, Premur S.A., a fost amendată cu peste 300 de milioane de lei, însă fără a sta prea mult pe gânduri, benzinarul mureșean a obținut în doar câteva zile o sentință judecătorească de suspendare a executării silite.

Până aici nu pare nimic în neregulă, doar că sentința a fost dată înainte ca Garda Financiară să demareze formalitățile legale pentru a-și recupera banii de la Premur SA, iar judecătorul care a semnat actul – Veres Laszlo (pe atunci președintele Secției Comerciale și de Contencios Administrativ a Tribunalului Mureș) a comis o serie de ilegalități. Încheierea dată de el poartă un număr (3829/1999) “împrumutat” din registrul de corespondență al președintelui Tribunalului, număr la care, în realitate, figurează o notificare primită de Tribunal din partea unei firme oarecare. Încheierea nu este prevăzută cu nici o cale de atac, nici nu a fost comunicată părților, însă cea mai gravă abatere a judecătorului pare a fi faptul că nu a existat nici un dosar pe rolul instanței care să dezbată cererea de suspendare a executării formulată de Pop Dumitru. După ce s-au constatat aceste grave abateri, Veres Laszlo și-a dat demisia din funcția de președinte al Secției Comerciale, iar apoi și-a întocmit dosar de pensionare pe motive de boală.

Episodul “Shell” pare a fi cel mai grăitor. După ce “Shell” a obținut dreptul de proprietate asupra terenului din cartierul Tudor Vladimirescu, pe care Pop Dumitru și-a amplasat benzinăria mobilă, avocații cunoscutei firme transnaționale au obținut și o ordonanță președențială de demontare a stației peremistului, sentința favorabilă “Shell” fiind pronunțată în 6 decembrie 1999.

Aceasta i-a provocat o stare de neliniște lui Pop Dumitru care, din nou, a apelat la bunele sale relații din justiția mureșeană. Judecătorii Curții de Apel Mureș Ioan Å¢ilea (fostul președinte al Secției Comerciale și Contencios Administrativ al Curții de Apel) și Aurel Fărcaș (fostul președinte al Tribunalului Mureș) sunt principalii artizani ai acestui caz. După ce a declarat apel față de ordonanța președențială dată de Tribunal, firma lui Pop Dumitru – Premur SA – depune la Curtea de Apel și o cerere de suspendare a executării, pentru a fi sigur că până la judecarea apelului va rămâne cu benzinăria în picioare. În data de 13 ianuarie, cei trei judecători din completul care judeca cererea, printre care Å¢ilea și Fărcaș amână pronunțarea până pe 20 ianuarie 2000.

Afacerea lui Pop din apropierea Shell-ului părea terminată, pentru că în 18 ianuarie era programată demolarea benzinăriei, iar pronunțarea urma să aibă loc abia peste două zile. Se pare însă că P.R.M.-istul nu a fost uitat și bunii săi prieteni în robă au pronunțat, chiar în 18 ianuarie, o sentință prin care admit cererea de suspendare a executării. De data aceasta, completul de la Curtea de Apel era format doar din Ioan Å¢ilea și Aurel Fărcaș. Întruniți, din nou, în 20 ianuarie, cei doi judecători, după ce au comunicat hotărârea lor din 18 ianuarie părților implicate, constată că completul a fost nelegal constituit, din el făcând parte trei judecători (în 13 ianuarie) și nu doi așa cum ar fi trebuit. Pentru acest motiv, Å¢ilea și Fărcaș, împreună cu un alt judecător, au repus pe rol cererea lui Pop Dumitru, “uitând”, se pare, că în urmă cu doar două zile au admis-o. Bineînțeles că soluția a fost aceeași, cei doi reconfirmându-și-o pe cea anterioară.

(ZMS nr. 9, 12 august 2002)

Ce s-a mai întâmplat…

Senatorul Pop nu a mai prins în 2004 vreun post de parlamentar, frustrant, chiar din cauza UDMR. Ioan Å¢ilea, Aurel Fărcaș și Alexandru Ciubucă s-au pensionat și ei între timp. Benzinăria lui Pop de la Sângeorgiu de Mureș funcționează și în prezent, iar cea de la Combinat este partener ROMPETROL.