De vorba cu Maica Siluana (LIX)

Ziarul de Mures a inaugurat o rubrica de dialog cu Maica Siluana, stareta la manastirea Jitianu si coordonator al Centrului de Formare si Consiliere “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Craiova. Gratie unei experiente de viata deosebite, Maica Siluana desfasoara o bogata activitate duhovniceasca, cu un impact puternic mai ales în rândul tinerilor. Prin intermediul paginilor Ziarului, Maica raspunde întrebarilor cititorilor, trimise pe adresa http://www.sfintii-arhangheli.ro/maica-siluana-va-raspunde.php

Cred ca fiecare parinte îsi doreste ce e mai bine pentru copilul sau si nici unul dintre noi nu si-ar dori sa dea gres în aceasta menire. Totusi, în “munca” pe care o desfasurati, ati întâlnit si copii cu suflete ranite, uneori chiar din vina parintilor. Daca puteti sistematiza într-un raspuns, care sunt greselile cele mai frecvente pe care ati sesizat ca le fac parintii?

Cu respect,

Monica

Draga mica mamica,

S-a vorbit si s-a scris atât de mult despre suferintele copiilor produse de parintii lor si despre suferintele parintilor provocate de copiii lor încât orice cuvânt în plus nu va mai aduce nimic nou. Nou este, si va fi de fiecare data, doar fiecare om care sufera. Nici un om nu este ca alt om si nici un om nu sufera ca ceilalti oameni. Am bagat de seama ca suferinta umana este strâns legata de taina persoanei umane, de durerile nasterii omului în lume si în Împaratia Cerurilor si ca nu poate fi cunoscuta decât prin traire si împartasire. si nu poate fi ostoita decât prin Iubire, prin iubirea lui Dumnezeu pentru noi si prin iubirea omului care iubeste asa cum ne iubeste El. Orice alta forma de iubire este egoista, sau cel putin marcata de egoism, iar egoismul raneste si ucide atât pe cel ce iubeste cât si, mai ales, pe cel iubit. Aceasta pot sa-ti spun cu siguranta din întreaga mea experienta de om care mult a iubit si a fost mult iubit si a fost ranit mult si mult a ranit…

Recunosc însa ca de când a rânduit Domnul sa ascult durerea celorlalti, inima mea e încremenita de durere si nedumerire ori de câte ori (nu de putine ori) ascult o inima ranita de copil… Acolo, omule drag, întâlnesc dureri si suferinte care nu se mai datoreaza unor greseli. Acolo e vorba de abuzuri incredibile: emotionale, fizice si chiar sexuale. Acolo e vorba de ignoranta si nepasare, de neglijenta si patima, de moarte si de iad… Acolo, parintii, sau parintele “sanatos”, gresesc lasându-si copilul sau copiii, în grija celuilalt parinte, a unei rude, sau a unor vecini, pe care, chipurile “îi cunosc bine” si despre care sunt siguri ca sunt “buni ca pâinea calda” si ca “n-ar face rau nici unei muste”! Si nu-l întreaba pe copil daca vrea sau nu sa ramâna cu nenea sau cu tanti aceia, si nici cum “a fost” în lipsa lor! Din aceasta cauza, copilul abuzat si amenintat de abuzator, se va simti singur, neînteles, abandonat, “rau” si “altfel”, stigmatizat…

Sa nu ne închipuim ca asemenea lucruri se întâmpla rar, ca nu ni se poate întâmpla noua… Sa avem multa, multa grija si, mai ales, sa ne încredintam copiii lui Dumnezeu prin rugaciune si închinare. Sa-i ducem de când sunt în burtica la Biserica si sa-i împartasim cu Trupul si Sângele Domnului! Daca Îl vor avea pe Dumnezeu în ei, daca vor fi învatati sa-si cheme îngerelul în ajutor, daca îi vom obisnui sa ne povesteasca tot ce li se întâmpla, daca nu le vom spune sa taca atunci când vor sa spuna unele lucruri care ni se par “imposibile”, vor fi ocrotiti si paziti de tot raul!

În rest, orice greseala va fi traita si de noi si de copil ca o greseala, va întelege si el, ca si noi, ca omul greseste, dar ca Domnul ne iarta daca îi cerem iertare si ca si noi suntem datori sa ne cerem iertare si sa ne iertam unii pe altii! Atunci nu ne vom mai teme sa nu gresim, ci ne vom teme sa nu credem ca noi am putea sa nu gresim si ca Domnul ne pândeste orice greseala ca sa ne pedepseasca!

Sa-L iubim pe Domnul si copiii nostri sa vada asta, sa simta asta si ne vor urma si ei cu drag… Orice am gresi, Domnul iarta, vindeca si ne da putere sa iertam si sa ne bucuram de darul vietii noastre!

Nadajduiesc sa întelegi cât e de practic acest raspuns si sa-ti fie de folos!

Cu dragoste si încredere,

M. Siluana

Mi-a spus un Parinte ca traiesc dupa principii crestine, dar nu am înca principii crestine. Simt ca asa este, dar nu stiu ce anume a vrut sa spuna Parintele. Va rog frumos sa îmi spuneti ce trebuie sa înteleg.

Va multumesc!

Doina

Draga mea Doina,

Îmi pare rau ca nu stiu ce a vrut sa spuna parintele tau cu aceste cuvinte, dar daca tu “simti ca asa este” cred ca vei reusi sa descifrezi mesajul… Uneori, un cuvânt spus de parintele duhovnic pare fara nici un înteles, dar încet, încet, el îti dezvaluie întelesul tainic si ne ajuta sa crestem pe Cale. Eu as profita de întrebarea ta ca sa vorbim putin despre “a trai dupa” si “a avea principii”… Când “traiesti dupa” înseamna ca ai un model exterior pe care îl urmezi, îl imiti! De fapt acesta e felul în care traieste omul în pruncia lui, fie cea fiziologica, fie cea emotionala sau cea spirituala. În felul acesta el, omul prunc, învata sa fie om ca cei din jurul lui! De multe ori, generatiile anterioare îti transmit felul de a fi om sub forma unor principii, a unor adevaruri care sunt considerate obligatorii si necesare oricarei deveniri. Asadar, pe masura ce creste, omul prunc îsi însuseste principiile si modelele si ele devin ale sale. Acum are principii si nu le mai urmeaza, nu le mai imita, ci se lasa condus de ele dinlauntrul sau! Mintea s-a format în jurul lor! Dar, în ultima lor realitate, ele sunt niste “sinapse”, niste legaturi între neuronii nostri, legaturi care ne ajuta sa actionam în mod previzibil si “corect” din punctul de vedere al comunitatii care ne-a crescut, sau sa avem “mustrari” de constiinta daca nu le respectam! Daca “principiile crestine” ar avea doar o asemenea realitate, trista ar fi viata crestinului, pentru ca, omul e capabil sa-si “tradeze” sinapsele când interesele i-o cer! Nu sunt atâtia oameni care-si încalca principiile, care se “leapada de caracter” la “nevoie”?

Asadar, adevaratul crestin nu urmeaza si nici nu are principii! El traieste în Hristos si Hristos traieste în el! Poruncile lui Dumnezeu sunt pentru el învatatura si putere, sau, cum spune limbajul actual, informatie si energie dumnezeiesti! În ele locuieste, se ascunde

Dumnezeu! Traind în Biserica, Trupul lui Hristos, rasuflând în ea Duh Sfânt, hranindu-se în ea cu Trupul si Sângele lui Hristos Dumnezeu si odihnindu-se în ea, crestinul devine ca Hristos, devine dumnezeu în Dumnezeu Fiul. Iata taina omului! Curaj si fii harnica! Adica lucreaza cu Harul pe care ti-l da Domnul!

Cu drag,

M. Siluana

De câteva zile îmi staruie în gând sa va scriu urmatoarea întâmplare. si m-am hotarât. De mai bine de 2 ani sufar de o alergie, la care medicii nu-mi gaseau cauza pentru a-mi da tratamentul corespunzator. Am ajuns la un moment dat sa obosesc cautând alti medici, alte tratamente. Am citit si pe internet remedii si medicamente pentru boala mea. Medicamentele nu dadeau nici un rezultat. Am tinut tot Postul Sfintelor Pasti, ma spovedeam si împartaseam des – aproape în fiecare duminica si în timpul saptamânii. Am ajuns sa cred mai mult în puterea sfintilor decât în medicamente. Am început sa citesc Acatistul Sfântului Nectarie, si foloseam în acelasi timp ulei adus de mine din insula Eghina de la moastele Sfântului Nectarie. Ma rugam continuu, pe drum, la serviciu, ziceam continuu: “Doamne vino Tu în Mine, da-mi sanatate sa-ti pot sluji tie”. Am trimis un pomelnic într-un loc sfânt la o mânastire. si de la o vreme am început sa ma simt bine, si tot mai bine. Au trecut 3-4 saptamâni de când ma simt bine, sanatoasa. Voi continua sa citesc Acatistul Sfântului, pentru ca am ajuns sa-l citesc doar de 5 ori si mi-am propus sa-l citesc de 40 ori. Am vrut sa va scriu aceste rânduri cu gândul sa nu renuntati la rugaciuni, post, Spovedanie, Sfânta Împartasanie. Cât de des posibil. si nu uitati sa credeti cu toata fiinta voastra în puterea sfintilor. Eu eram într-un moment de disperare. Rugati-va Maicii Domnului, eu am citit Acatistul Bunei Vestiri de 40 de ori, nu am ajuns la sfârsit si eu eram sanatoasa! E mare Dumnezeu si atât de aproape de noi!

Doamne ajuta! A.

Draga A,

Public cu mult drag mesajul tau pe Site! Nadajduiesc sa fie de ajutor multor suflete pentru ca e de la inima la inima!

Fii binecuvântata!

Cu drag,

M.Siluana