Sacalean: ”žAvem politicieni tineri care fac parte din aceeasi clasa de politicieni îmbatrânita moral”

Reporter : Cum au fost primele alegeri asa-zis libere din mai, 1990?
Lucian Sacalean : Ele au fost însotite de un entuziasm popular pe deoparte, daca tinem de perioada regimului comunist, în care votul era o chestiune mai mult formala, posibilitatea, cel putin teoretica de a merge la vot, de a avea mai multe optiuni electorale, evident ca a creat un entuziasm, cu toate ca, daca facem apel la memorie, ne vom aminti climatul foarte clar între mostenitorii puterii, Frontul Salvarii Nationale, care a obtinut un scor electoral zdrobitor la alegerile din mai, 90. S-au trasat atunci premisele unei împartiri foarte clare a electoratului înspre stânga, respectiv dreapta politica, care era însotita si de elemente de psihologie sociala, aproape de ura sociala între membrii celor doua orientari politice.

Rep.: Putem vorbi de o optiune a electoratului pe criterii etnice în Transilvania? A influentat acest lucru optiunile alegatorilor ?

L.S.: Evident. O data ce a aparut UDMR, cea mai puternica forta a unei minoritati etnice. Apare ca raspuns PUNR, care coaguleaza forte importante de aderenti, si implicit voturi. A fost mai mult un vot conjunctural, deoarece aparitia PRM-ului, si alimentarea unui discurs nationalist, chiar cu valente antievreiesti, electoratul migrând catre PRM. În Transilvania, aceasta lupta s-a dat foarte clar între cele doua optiuni, româna si maghiara, mai ales în zonele locuite dominate fie de maghiari, fie unde proportiile sunt oarecum asemanatoare.

Rep.: Evenimentele din martie 90, de la Târgu Mures, au creat lideri politici ?

L.S.: Nu stiu daca au creat lideri politici, cu siguranta au consacrat lideri politici, îndeosebi în UDMR, unde timp de 20 de ani am vazut ca nu s-a clintit nimic, mai mult, autoritatea acestor lideri politici nu a fost pusa sub semnul întrebarii foarte multi ani. Pe de alta parte, evenimentele din martie 1990, au constientizat o elita politica locala, în nevoia unor alternative, inclusiv economice, financiare.

Rep.: A aparut ideea de nationalism electoral ….
L.S.:  Bucurestiul devine nationalist doar în preajma alegerilor, când redescopera discursul nationalist, chiar daca au fost la guvernare cu UDMR-ul, în perioada alegerilor. Deoarece exista un electorat ardelean numeros, un electorat care poate buscula într-o zona sau alta rezultatul alegerilor, si atunci dintr-o data el devine important. Pentru Târgu Mures, situatia e putin diferita. Aici am votat fie un român, fie un maghiar, dupa interese si empatii care tin nu de politic în primul rând, cât de sânge. si românii, si ungurii, sunt natiuni sangvinice, te nasti român, te nasti maghiar, la fel si optiunea votului, lucru care este vizibil si în prezent în Târgu Mures, mai mult ca în oricare alta parte.

Rep.: Cum s-au împartit voturile în Târgu Mures ?
L.S.: E interesant de vazut cum au votat românii si maghiarii la ultimele alegeri în Târgu Mures. Atât candidatul UDMR-ului, cât si cel care coagula fortele românesti, au adunat în primul rând voturile etnicilor lor si au avut procente din voturile celorlalti. Avem doua categorii extrem de importante, acei maghiari care sunt nemultumiti de candidatul ales al uniunii, la fel ca si în cazul românilor, dar si acei maghiari care voteaza din perspectiva felului în care anumite chestiuni s-au rezolvat în Târgu Mures. În Târgu Mures se simte poate mai mult, forta etniei exprimata în vot politic, si ea se va mai simti si la viitoarele alegeri din 2012, si poate mai departe.

Rep.: Daca mâine ar fi alegeri, în mediul rural oamenii vor continua sa voteze la fel de ambiguu?
L.S.: Noi traim într-o societate în care un vot s-a cumparat cu un bocanc, sau cu o galeata sau umbrela, degeaba ne ascundem de realitate. Ce poti sa-i ceri unui om care are o instructie limitata, care mult timp a avut o informatie limitata. Daca la maghiari functioneaza foarte bine canalele alternative de convingere, biserica, fundatii, asociatii, care distribuie mesajul, la români acest rol a fost jucat de biserica, în special în mediul rural. Ea începe sa-si piarda din aceasta influenta, deoarece exista o politica oficiala a bisericii de a nu se mai implica în procesul electoral, precum si datorita faptului ca apar noi poli de putere în zona rurala, de la cel potent economic, pâna la potentul politic, primarul ales, care reusesc sa influenteze electoratul din mediul rural. Miza alegerilor va fi în primul rând cea locala, în 2012, deoarece un partid care se poate salva, prin asi pune în frunte, în diverse centre de putere locala, proprii oameni care vor genera ulterior voturi.

Rep.: Voturile obtinute de un candidat ales, sunt reprezentative pentru valoarea acestuia?

L.S.: Greu de dat un raspuns. Acesta este mecanismul pe care îl avem. Problema o reprezinta moralitatea obtinerii acestor voturi. Nici o forta politica nu a încercat în realitate sa reformeze acest sistem, ne-am jucat la suprafata sistemului, dar de fapt nimeni nu si-a dorit cu adevarat reformarea sistemului. Daca e sa ma uit acum pe scena politica, nu-mi trezeste încredere nici un lider politic la ora actuala. N-am vazut nici un program, nici la putere, nici la opozitie, care sa ma convinga ca avem o directie clara pe care mergem. Avem o coalitie a carui singur scop este darâmarea lui Basescu, la fel cum si PDL, da impresia la guvernare  ca deciziile mari pentru România lipsesc.

Rep.: Putem vorbi de o voce a societatii civile în România ?

L.S.: Ea a fost din pacate folosita ca arma politica, nu am avut o voce autentica a societatii civile, am avut voci disparate. E si  vina noastra ca nu stim sa lucram în echipa, ceea ce se vede la toate nivelurile. 

Rep.: Politicienii locali pot sta linistiti la ce societate civila avem ?

L.S.: Ceea ce le scapa acestor politicieni este ca asa lenta cum este aceasta schimbare, ea totusi se petrece. Au fost momente când electoratul au fost înainte cu un pas în fata politicienilor. Degeaba se culca pe o ureche, societatea româneasca se schimba, prin copii care merg afara, la studii sau la munca, se schimba prin faptul ca avem acces la informatie, si la alte analize mai pertinente decât cele interne, avem tehnologia care aduce informatia si asta schimba conceptii  si începem sa avem o clarificare de ordin personal a ceea ce ne dorim în aceasta tara. Pe masura ce aceasta clarificare devine mai evidenta vor urma si schimbari profunde în interiorul electoratului. Din pacate, cu regret spun ca avem politicieni tineri care fac parte din aceeasi clasa de politicieni îmbatrânita moral, rigida si care nu reuseste sa ajunga la esenta problemelor comunitatii din România.