Seranadă cu deputat și jurnalist

Sunt pentru a cincea oară la ProEtnica. La festival sunt prezenți cu ansamblul de cântece și dansuri albaneze. Interlocutorii noștri au fost Oana Manolescu, deputat al minorităților albaneze, președintele ALAR, directorul revistei Prietenul albanez, și Marius Dobrescu, membru al Uniunii Scriitorilor, redactor la revista Prietenul albanez. Amabili, ei ne-au explicat istoria și puțin din viața poporului albanez.

Oana Manolescu, deputatul minorității albaneze, și-a început povestea cu modul în care se prezintă delegația albaneză la festival.

“Venim cu expoziție de etnografie, folclor, cu reviste, cărți, cd-uri, casete pe care le dăruim sighișorenilor și turiștilor”, ne-a explicat deputatul.

Lin a trecut apoi spre istoricul comunității în România. “Pot să spun că noi suntem atestați documentar, pentru prima dată, în anul 1595, când Mihai Viteazul a îngăduit unui număr de 15.000 albanezi să se așeze în Å¢ara Românească, iar 1500 de oameni au intrat în oastea lui. Albanezii au venit mereu în România, în valuri succesive, s-au așezat în orașe (București, Constanța, Ploiești, Craiova, Giurgiu, Brăila), au practicat meserii diverse cu înalt profesionalism. Dintre acestea cele mai dragi lor erau cele de cofetari și negustori. Au luptat în revoluția lui Tudor Vladimirescu, primul abecedar albanez a apărut pe teritoriul României la Brăila”, își amintește propria-i istorie deputatul.

Din comunitatea albaneză din România, mulți au ajuns scriitori clasici de renume în Albania. Din anul 1890, au avut societăți culturale și patriotice care au luptat pentru independența Albaniei moral și material. Această independență s-a realizat în 28 noiembrie 1912.

Dintre activitățile culturale se pot enumera simpozioane naționale și internaționale, revista de cultură lunară Prietenul albanez care se editează în 1000 exemplare, dintre care 800 sunt repartizate gratuit în România, pentru că lumea le solicită. Se pot enumera tabere culturale și sportive, cursuri de limba albaneză (altfel ea se pierde, numai bătrânii mai știu să o vorbească). “Avem o editură Privirea la care edităm cărți, de asemenea avem cd-uri, casete cu muzică specifică din Korca, fără autor. Organizăm lansări de carte în fiecare oraș pentru o cunoaștere mai bună de către populația majorității a minorității albaneze, care este loială țării care a primit-o. Revista noastră corespunde cerințelor, suntem ajutați de Ambasada Română din Tirana, un mare sprijin venind chiar de la ambasadorul Albaniei în România, Dashnor Dervishi”, a sintetizat Oana Manolescu acțiunile derulate în sprijinul culturii albaneze.

Serenada jurnalistului

“Eu vreau să vorbesc despre serenadele de la Korca”, și-a început ziaristul Marius Dobrescu discursul. “Acolo erau grupați aromânii cu albanezii, acest lucru a facilitat acomodarea albanezilor în România. Serenada este considerat un sport popular, pentru că oricine din Korca are acasă o chitară și o mandolină. Avem o muzică de tradiție balcanică, inspirată din folclorul orășenesc, cu versuri de dragoste, melancolice, de jale, de petrecere. Unele texte sunt vesele, de pahar cu o muzică melodioasă. Korca seamănă cu orașele de provincie, este ” o Brăila mai mică”(râde), își continuă melodios Marius Dobrescu povestea.

Majoritatea albanezilor provin din korca. Spiritul lor a rămas atașat acestui gen de muzică. “Serenadele au însurat oamenii, au format familii. Așa, doar cu vocea, băieții săraci impresionau fetele bogate, iar apoi formau o familie”, ne-a precizat jurnalistul.

Ansamblul “Serenada” a fost înființat în 2002. Se compune din Carmen Bălășoiu, Ștefan Corbu, Gabriel Decu, Manuela Mocanu. Ansamblul “Serenada” cântă atât în română cât și în albaneză. (E.A.)