
Sînpetru mizează pe proiectele cu finanţare europeană
Aflat la al şaselea mandat de primar în fruntea comunei Sînpetru de Câmpie, Matei Canceu speră ca 2015 să fie anul relansării proiectelor de infrastructură la nivelul comunei, stagnate de prea multă vreme din cauza finanţării. Despre situaţia existenţă ne-a vorbit în interviul care urmează :
Rep.: Sub ce auspicii se prezintă anul 2015 pentru comuna Sînpetru ?
Matei Canceu: Uşor au început să se mişte lucrurile, deoarece o perioadă de 7-8 ani am tot stat pe tuşă, nu am fost nici la guvernare, nimeni nu ne-a luat în seamă, nu am primit bani pentru investiţii. Tpate investiţiile în comună sunt începute de prin 2007-2008, alimentarea cu apă, reabilitarea şcoală.Am depus proiecze pentru infrastructură, pentru reabilitări de drumuri, toate au fost eligibile, dar banii nu au venit către noi să ne apucăm de lucru.
Rep.: Problema cea mare o reprezintă alimentarea cu apă. Cum se prezintă situaţia la zi ?
M. C.: În toamnă am primit o sumă de 500.000 lei, cu care am început sistemul de alimentare cu apă în localitatea Sângeorgiu de Câmpie.În proiectul mare avem incluse patru localităţi pentru introducerea apei potabile. Dacă în 2007 am primit 400.000 lei, am introdus 7 kilometri de reţea pe principală în Dâmbu şi Sînpetru după care ne-am oprit, nemaiprimind bani din 2007 până la finalulu lui 2014. Atunci am rupt din proiectul mare , am făcut un proiect mic pe satul Sângeorgiu, să investim şi să terminăm lucrarea acolor. În acvest an, în luna mai am mai primit încă 450.000 le să continuăm lucrările la apă pe Ordonanţa 28. Noi ne-am gândit să începem cu Sînpetru, cel puţin bazinele, deoarece, de bine de răîu conducta principală am introdus-o în pământ, branţamente pe căteva străzi în Sînpetru şi Tuşinu există, oamenii s-au racordat la magistrala veche. Dar avem nevoie de o altă documentaţie, pentru care trebuie să facem un proiect nou, să ne extindem şiu pe satele mai mici. Am discutat cu două firme de proiectare, să vedem ce am făcut şi cât mai este de făcut.Am trimis oferte, şi acum să văd la ce sumă ajung cu proiectarea pentru canalizare, deoarece se vor da bani europeni începând din toamnă, pentru apă, canal, drumuri comunale, bani europeni care se vor da pentru perioada 2015-2020.
Rep.: Aveţi sprijin de la „centru” pentru finanţarea acestor priecte ?
M. C.: Recent am avut o întâlnire la Reghin cu reprezentanţi ai guvernului care au spus că s-ar putea să ne mai ajute în acest an, cu o refticicare de buget. Am solicitat şi i-am implorat să ne ajute, în funcţie de priorităţi, pentru proiectele care le avem în derulare, pentru că aici e durerea noastră cea mare. Pe câmpie nu este apă, şi mi-e şi ruşine de oameni care spun că doar noi nu avem apă din toată zona de câmpie. Cu toate acestea, eu tot nu stau locului, deoarece e vorba de bani naţionali. Am primt în total 1.300.000 lei Devizul general al proiectului, în 2007, era de 2.500.000 lei. Executantul ma părăsit, contractul a expirat deoarece preţurile de acum şapte ani nu mai corespund cu cele din prezent, şi nu au mai vrută să lucreze la banii ăştia . Atunci am reziliat contractul, şi acum, la aceşti 450.000 lei să caut o firmă, dar că trebuie să reiau documentaţia , să văd ce am făcut şi ce mai am de făcut, şi cu ce să încep. Concomitent lucrez acum la un proiect de alimentare cu apă, cuplat cu canalizarea pe bani europeni, care vreau să le depunem în august. Chiar dacă mă coastă ceva bani acest lucru, am contractat două firme care să facă proiectul.
Rep.: Procentual, cât aţi făcut şi cât mai aveţi din proiectul cu alimentarea cu apă ?
M. C.: Până la ora actuală am făcut undeva la 40 % din necesarul comunei în ce priveşte alimentarea cu apă a comunei. Mai avem încă 60 %, undeva la 2 miloane de lei ca să ne apropiem de final. Sunt patru sate, şi acum la proiectul nou la care să afiliem şi Satu Nou, şi drumul spre Bârlibaşu.
Rep.: Ce alte proiecte mai aveţi ?
M. C.: În toamna lui 2014 am primit prin ADR Alba, 550.000 lei pentru reabilitarea şcolii „Sfântul Petru” din comună,. Am semnat contractul de finanţare , lucrarea a fost începută şi executată de către firma Izorep, dar care mă derutează şi mă mint în faţă. Nu au venit la lucru pe motiv că nu au avut bani. Mă tot amână că nu au bani, şi tot îmi promit că se apucă de treabă. Risc să pierd aceşti bani de execuţie pentru reabilitarea şcolii. Lucrarea ar trebui finalizată în luna octombrie, dar văd că tot trag de timp. De asemenea mm mai primit nişte bani prin GAL Zau de Câmpie, unde suntem afiliate 14 comune. Acolo am primit 63.000 de euro pentru achiziţia unui buldoexcavator nou. A mai primit 78.000 euro , contract semnat pentru reabilitarea a 525 de metri de drum în centrul comunei. Mai avem pe Măsura 125 un proict, pentru un drum de exploataţie de 8,5 kilometri, care cuprinde satele Sînpetru, Tuşin şi Dâmbu. E vorba de 997.000 de euro. Este un proiect câştigat şi urmează semnarea contractului, organizarea licitaţiei şi execuţia.
Rep.: Luaţi în calcul proiectele pe bani europeni ?
M. C.: Stau de 7 ani cu toate începute, nu am terminat nici drum, nici şcoală, nici bază sportivă, nici tu apă, nici canal. Âsta e marele nostru bai la primari. Mă tot zbat, tot alerg să rezolv câte ceva. Mă bucur că ni s-au aprobat de aproape 1 milion de euro să fac drumul de exploataţie, că mai asfaltez o jumătate de klimoteru, mai aduc un utilaj, dar mai fac şi alte proiecte, nu stau pe loc. Chiar dacă mă costă nişte bani în plus nu poţi sta locului, deoarece în programul de finanţare 2015-2020 nu se mai dau bani de la bugetul naţional. Atunci contăm pe banii europeni, să facem proiecte că degeaba stăm şi tot aşteptăm de la centru. Anul trecut am fost de patru ori la Bucureşti, la Ministerul Dezvoltării nu mai trebuie să mă înscriu în audienţă, tot cei de acolo mă ştiu, la căte drumuri am făcut la ei. Degeaba stai acasă că nu vine nimeni să-ţi aducă banii.
Rep.: Primăria comunei a suferit o extindere. Despre ce e vorba ?
M. C.: Am extins sediul primăriei, cu o sală nou nouţă pentru şedinţele de Consiliu Local, grupuri sanitare, mobilier, deoarece în cei 23 de ani ţineam şedinţele de consiliu într-un spaţiu care nu era adaptat acestor activităţi. Că om fi noi, că vor veni alţii, să rămână ceva în urma noastră.
Rep.: Se poate vorbi de investiţii din fonduri proprii ?
M. C.: Nici vorbă. Noi suntem o zonă mai izolată, în afară de agricultură nu a fost absolut nimic. Nu sunt agenţi economici care să-ţi aducă venituri la bugetul local. Din ce colectăm de la această populaţie multă şi necăjită, adunăm anual vreo 350.000 lei. Ce să fac cu aceşti bani, în contextul în care la şcoală, am costurid e cel puţin 150.000, 100.000 la iluminatul public, şi alte cheltuieli cu reparaţii de drumuri. Nu am văzut nicio comunitate care să avanseze doar cu banii proprii. Toată lumea a primit ceva bani, ba europeni, ba naţionali, doar că noi am fost pedepsiţi de soartă că nu am fost primar cu cine trebuie. Eu nu am cedat, nu am trecut la alt partid să obţin ceva bani, să zbor ca o albină din floare în floare cum au făcut alţii. Eu nu am plecat, am rămas fidel, şi se pare că am pierdut din această cauză. Dar tot am speranţe că lucrurile se vor mai îndrepta.