Cine a distrus zootehnia?

Puternic cooperativizat, județul Mureș avea înainte de 1990 zeci de ferme zootehnice care aparțineau fie de IAS, fie intrau în structura CAP. Avicola Ungheni, Nutrimur Iernut sau fermele de porci de la Gornești reprezintă doar câteva dintre unitățile în care procesul zootehnologic atinsese apogeul și care, în momentul de față, se află într-un grad profund de degradare. Cine a pus umărul la acest prohod al agriculturii mureșene? Citiți și vă minunați!
Contracte
și prețuri
Potrivit ultimului “recensământ” realizat în cursul anului 2003, în județul Mureș există 93 de spații zootehnice. În anul 2002, conform unei legi adoptate de Camera Deputaților, construcțiile zootehnice dezafectate din patrimoniul societăților de stat erau atribuite în folosință gratuită, cu avizul Agențiilor Domeniilor Statului (ADS), pentru o perioadă de maximum cinci ani, cu drept ulterior de cumpărare, contra a zece la sută din valoarea contabilă. Beneficiarii acestei măsuri erau asociațiile de crescători de animale, respectiv crescătorii de animale cu sau fără personalitate juridică. Atribuirea în folosință gratuită se făcea în baza unui contract între beneficiar, consiliile locale și societatea care deținea aceste spații în patrimoniu. Cei care beneficiau de obținerea unor astfel de contracte, aveau obligația de a desfășura activități de creștere a animalelor sau de producere de nutrețuri combinate. Până aici toate bune și frumoase. Problema a început să se împută și să miroase a hoit în momentul în care în schemă au intrat… lichidatorii. Contestând legea ca fiind neconstituțională, aceștia au intrat într-o serie de conflicte cu beneficiarii contractelor, care și-au găsit într-un final sfârșitul pe holurile tribunalelor. O lege, de altfel, ambiguă și plină de lacune care după ce a “satisfăcut” doleanțele social-democraților a fost scoasă elegant din circuit.
Circul grăjdarilor
În județul Mureș, din cele 60 de solicitări depuse, doar 59 de construcții zootehnice au fost acordate cu titlu gratuit. În unele cazuri, “împroprietărirea” s-a făcut cu… cântec. Și asta din cauza faptului că, cei care au realizat lichidarea fostelor ferme, nu au fost tocmai satisfăcuți de comisionul rezultat de pe urma “afacerii”. Ferma de vaci cu lapte de la Coasta Mare a aparținut până în urmă cu doi ani de fostul IAS Sâncrai. În urma acumulării unor datorii impresionante, aceasta a intrat în anul 2002 în lichidare judiciară și a fost declanșată procedura de faliment. Scoasă la licitație, ferma de la Coasta Mare a ajuns pe mâinile “dibace” ale fostului șef de fermă, Petru Pustai. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu aspirațiile… lichidatorilor, care au cerut rezilierea contractului pe motiv că legea nu este constituțională. “Ne-am judecat un an de zile. Noi am cumpărat curtea și clădirile care adăposteau fostele birouri ale IAS Sâncrai. Pentru grajduri am apelat la justiție. Până la urmă am câștigat în instanță. Chiar dacă legea nu era corespunzătoare, în momentul semnării contractului aceasta era în vigoare. Deci, totul era legal. Firmele de lichidare nu erau însă mulțumite cu acel zece la sută care le revenea potrivit clauzelor contractuale. Și de aici a pornit totul”, a declarat Pustai. Până să intre în declin, ferma de vaci de la Coasta Mare, număra un efectiv de 10.000 de capete. În momentul de față, în grajdurile dărăpănate se odihnesc un cal, 60 de taurine și 16 porci. Iar acesta nu reprezintă doar un caz singular, ci destinul actual al celor peste 90 de ferme zootehnice mureșene, devalizate la greu de actuala putere.
Sânge
din sângele
lui… Natea
Avicola Ungheni a intrat în lichidare judiciară în anul 2002. Groparul societății a fost nimeni altul decât administratorul SC Avicola SA, Constantin Cucui Sireteanu, cuscrul prefectului agronom Ovidiu Natea. Povestea a sunat cam așa… În anul 2002, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), a depus o reclamație la Tribunalul Mureș, pentru a recupera datoriile debitoarei Avicola Ungheni, din averea personală a managerilor acestei unități. Cucui era acuzat nu doar de utilizarea unui management defectuos în administrarea societății, ci și de vânzarea imobilului în care funcționează Banca Carpatica din Piața Bernady. “Contractul de leasing a fost încheiat la prețul minim aprobat de AGA fără negociere, în acest preț a fost inclusă și TVA, contrar aprobării AGA, prețul nu a fost stabilit în USD și nu a fost inclusă în contract nici o altă clauză de indexare, perioada de derulare a fost aleasă în detrimentul debitoarei (SC AVICOLA SA – n. red.), alegându-se termenul maxim de 5 ani, fără a se negocia termenul în funcție de prețul oferit. Urmare a constatării celor mai sus, judecătorul sindic ajunge la concluzia că acest contract a fost încheiat în condiții total neavantajoase, intimatul folosind mijloace ruinătoare pentru a procura debitoarei (SC Avicola Ungheni) fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți …” se arată în plângerea făcută de AVAB. Mai pe înțelesul tuturor, domnul Cucui a condus SC Avicola într-un mod elegant pe calea… falimentului. Pagubele vehiculate în dosar se ridicau la circa două milioane de dolari, iar daunele pe care Constantin Cucui Sireteanu urmează să le achite, sunt de patru miliarde de lei.
… la final
După declanșarea procedurii de faliment, Avicola Ungheni a fost cumpărată de către un afacerist italian, care i-a schimbat total obiectul de activitate. Momentan, cuibarele care adăposteau odinioară peste un milion de ouătoare, au fost înlocuite cu un atelier de confecții și unul de instalații de dializă. “La ora actuală, instalațiile sunt făcute praf. Ce datorii avea firma și cum de s-a ajuns la faliment? Întrebați-l pe agronomul Natea. El vă poate răspunde. Și despre Nutrimur Iernut la fel, că doar era în Consiliul de Administrație al societății”, a declarat consilierul județean Mircea Radu (de profesie agricultor). Trageți și voi concluziile!
Vom reveni!