Vorbe dirijate
Este al naibii de ușor să fii iresponsabil! Să te-apuci de făcut ceva, oricum, la plesneală. Dacă lipsa de responsabilitate se manifestă față de tine însuți, mă rog, n-ai decât să-ți vâri pe gât propria imagine sau viață, după placul personal. Dacă, însă, iresponsabilitatea ta lovește în alții, lucrurile se schimbă în mod dureros. Dar simplu. Devii responsabil pentru iresposabilitate!
Covârșitoarea majoritate a femeilor trecute prin torentele afirmării (fiecare după conotația dată acestei expresii) s-au lovit dur de împământenitul fenomen al misoginismului. Prea mulți dintre bărbații acestei lumi moderne scrâșnesc din dinți la ideea de a fi coordonați profesional de o femeie. Sau, pur și simplu, zâmbesc ironic, considerând-o „a priori” incapabilă. Aceștia sunt misoginii care se limitează la măcinarea interioară sau la valuri de cuvinte (neurmate de fapte) exprimate în numele complexului de superioritate originar. Mai există, însă, și categoriile puse pe treabă. Pe una cu moț. Acestea practică mai ales jocul loviturilor sub centură. Deosebit de bărbătesc…
Așa că, se ordonă atacul împotriva femeilor ce au reușit (de-adevăratelea) să se impună. Dacă (Doamne, feritu-ne-ai!) individa vizată are și forme armonioase ori simț estetic vizibil, eroii luptători înnebunesc. De supărare. De complexe. Și-atunci trec la aplicarea „planului B”. Cu două variante ce se rotesc între ele. Fără imaginație. Va să zică, ori e curvă ori e bețivă… și răspândesc vorba între ei, iar apoi, cu ajutorul fraților de suferință, prin scris, cât pot de repede. Ä‚știa da, bărbați și bărbați-jurnaliști! Sunt câțiva și pe la noi. Îi știți foarte bine. Vă scutesc de detalii sordide, tocmai pentru a nu le face reclama pe care și-o doresc din toți rărunchii. Și pentru care presează în mod tâmpit, crezând că doar, doar ne luăm la harță cu ei. Că doar, doar le pomenim numele și frazele de doi lei (vechi) pentru a putea ieși în evidență. Vedeți, domnilor, că până și pentru succesul gazetăresc pe care nu-l aveți apelați la sprijinul nostru? Ei, bine, nu-l dobândiți! Scrieți liniștiți și citiți-vă vouă înșivă murdăriile (pentru că, oricum, altcineva nu vi le lecturează).
Același scenariu, aceeași tactică ieftină. Dar, aplicat de o echipă ce a inclus cel puțin o femeie. Vezi, Doamne, ministrul justiției, d-na Monica Macovei, s-ar fi găsit să-și verifice talentele de spărgător în stare de ebrietate tocmai în fața conducerii avocaților din România. Și tocmai într-un faimos local de pe malul mării. Și chiar cu câteva zile înainte de bătălia finală a asumării răspunderii Guvernului. Deșteaptă femeie! Păi, tocmai pentru că-i prea deșteaptă (pentru mulți dintre ei) trebuia folosită știuta lovitură pe sub centură. Adică, lăsăm de-o parte latura profesională și ne apucăm de publicat baliverne anonime. Că, știm noi, da’ nu spunem de la cine… și, culmea coincidenței naționale, articolul apare taman în ziua discutării moțiunii de cenzură inițiate de psd. Deși meniul de la Costinești se digerase de mult. Și, precum în serialul cu agentul 007, dis-de-dimineață apar și fluturașii în Parlament. Despre pretinsa euforie a susținătoarei cu încăpățânare a reformei justiției, pentru a ne aduce în sfârșit la standarde europene. Antecesorul d-nei ministru, adică dl. Cristian Diaconescu, a recunoscut la tv, cu nonșalanță, că fluturașii au fost confecționați și împrăștiați doar de câțiva tineri psd-iști. Ce mai, niște copii! Impresionante simțuri paranormale pe copiii ăștia! Păi, dacă au fost ei în stare să adulmece data apariției articolului și să se sincronizeze cu cotidianul, astfel încât la prima oră a ședinței Parlamentului să poată așeza fluturașii sub fundurile aleșilor nației, sunt din cale afară de capabili! La mai mare!
Numai că astfel cum am mai scris-o, înțelepciunea populară zice că aritmetica de la sediu nu bate cu aia din afară. Așa că, voitul K.O. s-a transformat într-o victorie la puncte pentru presupusa victimă. Prin demersul jurnalistic de iarmaroc, d-na ministru a acumulat puncte importante în fața opiniei publice. M-am bucurat să aud ascultătorii, jurnaliștii, profesorii acestora, desființând o astfel de abordare subtabloidă. M-am bucurat să citesc declarațiile martorilor oculari, care au avut demnitatea de a accentua crasul neadevăr al articolului denigrator. M-am bucurat să văd naturalețea cu care d-na ministru ne-a zis că a mâncat un pește și a băut un pahar de vin. Sper că
i-au tihnit! Auzi, dom’le, problemă națională! Am ajuns de râsul lumii, dacă mai era nevoie să auzim un nou hohot din partea ei.
Important este că reforma justiției va continua. La fel de important este faptul că jurnaliștii înșiși vor curăța rând pe rând locul (de cei puși pe căpătuială prin metode suburbane). Pentru că sunt obligați să o facă. Altfel, se vor zbate într-un talmeș-balmeș distrugător. Pe care tot mai puțini (jurnaliști ori cititori) vor fi dispuși a-l suporta.
De Andreea CIUCA



