Peste 50.000 de vizitatori în 2011 la Muzeul Judetean Mures

La final de an, directorul Muzeului Judetean Mures, Soos Zoltan, se declara multumit de activitatile organizate în 2011 la nivelul celor patru sectii ale institutiei: Arta, stiintele Naturii, Etnografie si Istorie – Arheologie. Acestea au reusit sa atraga peste 50.000 de vizitatori, cifra în crestere comparativ cu anul 2010.

„Majoritatea turistilor care ajung la Târgu-Mures vin direct cu tinta Palatul Culturii, iar restul orasului nu îl prea cunosc, au prea putine informatii si din acest punct de vedere este foarte dezavantajos pentru Târgu-Mures. Intentia noastra este sa oferim aceste informatii si birourilor de turism si vrem sa avem abonamente comune cu celelalte institutii culturale, ceea ce în prezent nu exista la Palatul Culturiiâ€

Reporter: Sa începem interviul cu Muzeul de Arta. Sub ce auspicii s-au desfasurat activitatile din 2011?
Soos Zoltan: În principiu, ideea de baza a Muzeului Judetean Mures si a sectiilor este sa îmbunatatim în continuare serviciile oferite si sa atragem publicul. Este si o încercare din partea noastra de a schimba în mod pozitiv aspectul Muzeului, un loc unde se întâmpla evenimente culturale de seama si care ofera experiente unice. Nu trebuie mers neaparat la Sibiu, la Bucuresti sau la Berlin, pentru ca si la Târgu-Mures avem colectii foarte valoroase care merita sa fie vazute.

Rep.: Aceasta a fost ideea organizarii galeriei de arta româneasca moderna?
S.Z.: Da. Mai demult, în anii ‘80, o parte din aceste opere erau expuse. Desigur, pinacoteca initiala era într-un spatiu mult mai limitat si la sfârsitul anilor ‘90 era o cerinta de a prezenta colectia Bernady care n-a fost expusa timp de decenii si atunci s-a facut prima expozitie organizata de domnul Ioan sulea, care este colectia Bernady, colectia de arta maghiara clasica. În 2005 am preluat conducerea Muzeului si m-am gândit cum sa valorificam arta româneasca, care este o colectie la fel de valoroasa si pentru a nu fi nici în detrimentul celeilalte colectii. Noi ne-am gândit doar în termeni culturali, nu politici, si n-am vrut sa lasam ca o influenta politica sa schimbe aceste expozitii superbe. Astfel, în 2006 administratia Muzeului s-a mutat efectiv pe strada Marasti si am reusit sa golim depozitele din Palatul Culturii, de la etajul trei. Atunci am luat decizia de a face acolo o noua galerie de arta care sa arate în paralel atât operele artistilor maghiari si cele ale românilor. Dupa trei ani am reusit sa ajungem în faza finala, au avut loc renovari la etajul trei si anul acesta am reusit în sfârsit sa organizam vernisajul. Desigur, am fost tinuti putin în impas si de finantari, pentru ca nu am vrut sa facem ceva mediocru si tehnica de securitate a costat destul de mult, cheltuieli pe care am reusit sa le finantam din bugetul judetean. De asemenea, a durat si crearea catalogului. Se stie, fara un catalog bine gândit nu prea merita sa faci o expozitie buna pentru ca aceasta ramâne fara ecou. Martorul care ramâne dupa expozitie este catalogul si foarte multi iubitori de arta care n-au putut ajunge la Târgu-Mures pot vedea catalogul si vor putea desigur sa vada ce sa faca mai departe.

Rep.: Ce ecouri a avut expozitia?
S.Z.: În primul rând, vernisajul a fost combinat cu o conferinta – sesiune nationala la care au venit 20 de participanti de la toate muzeele de seama din România care au avut sansa de a vedea, de a critica. Evident, au dus stirea cu ei, în primul rând în mediul de specialitate, dar am tinut ca informatia sa ajunga si la publicul local.

Rep.: Cum veti promova expozitia în 2012?
S.Z.: De anul viitor vom începe un marketing mai amplu, care va fi un concept de promovare nu doar a Muresului, ci a regiunii si a judetelor limitrofe pentru ca suntem convinsi ca vor fi persoane interesate sa viziteze cele doua galerii foarte bine puse la punct, cu opere rare si foarte importante, de la artisti ca Grigorescu sau Luchian. Acum trebuie sa vindem ce am facut, pâna acum am lucrat, de acum trebuie sa învatam sa atragem publicul în muzee si sa convingem iubitorii de cultura ca merita sa vina la Târgu-Mures, la Palatul Culturii, unde avem o oferta bogata de care ar fi pacat sa nu se profite. Desigur, pe lânga Palatul Culturii, vom avea din 2012 abonamente pentru toate sectiile muzeului, deci cu un abonament oamenii vor putea vizita toate muzeele. Majoritatea turistilor care ajung la Târgu-Mures vin direct cu tinta Palatul Culturii, iar restul orasului nu îl prea cunosc, au prea putine informatii si din acest punct de vedere este foarte dezavantajos pentru Târgu-Mures. Intentia noastra este sa oferim aceste informatii si birourilor de turism si vrem sa avem abonamente comune cu celelalte institutii culturale, ceea ce în prezent nu exista la Palatul Culturii.

Rep.: Ce alte evenimente de prim rang ati mai organizat în 2011?
S.Z.: Ceea ce mai este de mentionat, în Palatul Culturii au fost expozitii mai mici, organizate de colegii de la sectia de Arta, cum ar fi expozitia care reprezenta donatia sotilor Gheorghe si Elisabeta David. Spatiul este în prezent în renovare, dar la anul se va redeschide. În prezent se lucreaza la elaborarea si la pregatirea unor spatii noi expozitionale, prin care dorim sa punem în valoare colectia Ion Vlasiu, Nagy Imre si desigur dorim sa avem spatiu pentru expozitii temporare. Etajul trei a fost finalizat din acest punct de vedere al spatiilor de expozitii, iar acum coborâm la nivelul doi pentru a pregati si renova spatiile de acolo.

Rep.: Apropo de lucrarile de la Palatul Culturii. Explicati va rog care sunt motivele pentru care acestea nu au fost finisate 100%.
S.Z.: Trebuie stiut ca Palatul Culturii a intrat în reparatii generale. Începând din 2008 se lucreaza la renovarea Palatului, cladire care are 5.000 de metri patrati suprafata utila, ceea ce ridica stafeta la un nivel ridicat în operatiunea de renovare. Având în vedere cantitatea de lucrari, singura solutie era sa le împartim în etape. S-a început cu sala mare, s-a continuat cu sala mica, au fost restaurate vitraliile de pe holuri care erau într-o stare foarte degradata si era riscul sa cada. În 2011 s-a realizat sistemul de încalzire care era foarte deteriorat, efectiv centralele care erau modernizate nu aveau nicio eficienta din cauza deteriorarii infrastructurii. Caloriferele nu mai permiteau circulatia apei si capacitatea de încalzire era foarte redusa. Datorita acestor lucrari, avem caldura în Palat.

Rep.: Ce urmeaza în 2012?
S.Z.: În prezent se afla în licitatie restaurarea interioarelor. Având în vedere ca sute de calorifere si foarte multe tevi au fost schimbate în Palat, desigur ca multe locuri vor trebui restaurate. O parte era prevazuta în licitatie, o alta parte nu era prevazuta, acestea urmând sa le realizam separat în 2012. Va începe si restaurarea holului mare si a scarilor, ceea ce e posibil sa incomodeze foarte mult vizitatorii. Totusi, noi vom încerca sa mentinem deschis Palatul pentru ca foarte multi turisti vin în oras pentru a vizita Palatul Culturii, iar daca îl vom închide acest lucru va avea un ecou negativ. Încercam sa gasim solutii pentru a avea o fluiditate din punct de vedere al vizitatorilor. Totodata, vom începe si repararea acoperisului, care va fi o lucrare foarte mare.

Rep.: Când a fost realizata ultima renovare a Palatului Culturii?
S.Z.: În anii 60. Ritmicitatea acestui tip de lucrari este 40-50 de ani. Este o datorie sa gasim solutii pentru protejarea mai eficienta a Palatului Culturii pentru ca si la palatele similare din Europa exista anumite restrictii referitor la vizitarea lor.

„Avem un program nou intitulat “Fotoetnograficaâ€, în urma caruia va fi realizat în curând un album. Proiectul se focuseaza pe câteva sate din judetul Mures din zone diverse. Ideea de baza este ca elevii din scoli sa aduca pozele vechi, de acasa, de la buniciâ€

Rep.: Sa trecem la Muzeul de Etnografie. Ce expozitii au fost organizate acolo?
S.Z.: Am avut mai multe expozitii, atât temporare cât si una pe perioada mai lunga, este vorba despre „Ceramica transilvana în secolele XVII – XIXâ€. De asemenea, cladirea este în renovare, mai mult de o treime din salile palatului fiind renovate. Exteriorul pastreaza în continuare eleganta baroca, iar interiorul a suferit mai multe modificari, cladirea fiind folosita pe timpuri ca sediu de banca. În anul 1968 a fost predata Muzeului si reparatiile generale într-un fel au omis sa faca o cercetare detaliata asupra elementelor de arhitectura, a frescelor. Trebuie sa mentionez ca si la celelalte sectii, Noaptea Muzeelor a fost foarte intensa si am avut circa 7.000 de vizitatori, iar colegii de la Etnografie au adus chiar un mester olar din Corund care a initiat copii în tehnica olaritului, iar copii au experimentat cum se produc vasele din lut, au vopsit si au pictat pe ele si le-au dus acasa. Totodata, am avut expozitii temporare mai scurte care efectiv au atras fiecare un alt tip de public, datorita tematicii variate. Am început anul cu „Fumatul, un viciu istoric†care se leaga de traditia fumatului. A urmat expozitia „Un secol de istorie în imagini†care era conceputa de colegii de la sectia de Istorie, dar ideea de baza era turismul. Pe baza vederilor, în colectia muzeului s-a facut un fel de harta-traseu a omului din secolul XIX, începutul secolului XX, care indica locurile vizitate de acestia. Am organizat apoi o expozitie temporara care prezinta tesaturi traditionale secuiesti si este un fel de „reînviere†a acestei traditii care din pacate zonele etnografice pierd foarte repede tehnicile vechi din cauza depopularii si industrializarii. Efectele industrializarii fortate din anii ‘70 se simt mai ales acum, aceasta absorbind forta de munca si tineretul din zonele rurale, foarte multe dintre acestea ajungând la capatul puterilor din punct de vedere economic.

Rep.: Ce ne puteti spune la capitolul programe noi?
S.Z.: Avem un program nou intitulat “Fotoetnograficaâ€, în urma caruia va fi realizat în curând un album. Proiectul se focuseaza pe câteva sate din judetul Mures din zone diverse. Ideea de baza este ca elevii din scoli sa aduca pozele vechi, de acasa, de la bunici. Am fost surprinsi sa vedem câte valori zac înca în dulapurile vechi de bucatarie: poze din cele doua razboaie mondiale, vestimentatie populara din perioada interbelica, care înca se folosea pe vremuri. Proiectul se afla în stadiu de finalizare, se lucreaza la catalog, urmând sa se organizeze o expozitie în 2012, dupa expozitia de tesaturi secuiesti.

Rep.: Se vor face reparatii si la Muzeul de Etnografie?
S.Z.: Da. Avem finalizat proiectul tehnic al cladirii, avem toate avizele de la Ministerul Culturii si obtinerea autorizatiei de constructie este în stadiu de finalizare. Desigur, între timp reparatiile sunt în curs, ma refer aici la reparatii de baza, conservare primara. În prezent este dat în licitare sistemul de încalzire pe care trebuie sa îl schimbam. Vom continua cu infrastructura instalatiei electrice si între timp vom renova tot palatul, sala cu sala. Speram ca în toamna viitoare totul sa fie gata si sa deschidem o cafenea pentru a atrage mai multi vizitatori.

Rep.: De ce o cafenea?
S.Z.: Într-un fel, institutiile culturale trebuie sa învete sistemul occidental si anume ca si noi trebuie sa oferim servicii. Nu ne putem permite luxul de a sta în birou si de a spune ce munca valoroasa facem. Daca noi nu oferim servicii, atunci si posibilitatea de a atrage publicul este mai mica.

„Muzeul de stiintele Naturii este într-o etapa de tranzitie. Prima data trebuie asiguram depozite moderne si birouri si apoi sa trecem la refacerea muzeului si a expozitiei de baza, iar acest lucru va dura circa doi ani de la pornirea finantariiâ€

Rep.: Anul 2011 a fost unul foarte bogat pentru Muzeul de stiintele Naturii…
S.Z.: Asa e, stiintele Naturii este o sectie care are probabil cele mai multe activitati cu copii si pedagogie muzeala, mai ales ca profilul institutiei permite mult mai mult acest lucru. Materialele din colectii se aseamana cu materialul pedagogic din scoli si de aceea foarte multe scoli prefera sa vina acolo cu clase, pentru a tine prezentari elevilor. Este o sectie aparte care are o relatie foarte buna cu învatamântul.

Rep.: Care este situatia în ceea ce priveste spatiile?
S.Z.: Am initiat reconstructia depozitelor si a birourilor deoarece conditiile de lucru din cladirea veche-monument sunt neperformante si nu ofera spatiu suficient activitatii de cercetare. Am facut o extindere si o reabilitare a garajelor din curtea muzeului care a fost realizata de un arhitect experimentat, care a integrat cladirea în ambianta existenta. Efectiv cladirea este finalizata, urmând ca în primavara sa fie instalata încalzirea si corpurile de iluminat, iar cladirea sa fie pusa în functiune. În prezent, cladirea este finalizata în proportie de 85%, iar colegii de la stiintele Naturii vor avea alte conditii de lucru si desigur, în sfârsit, colectiile vor ajunge în depozite performante pentru ca depozitele existente se afla în podul cladirii, în conditii nu foarte favorabile, ceea ce le-ar putea pune în pericol.

Rep.: Ce urmeaza în 2012?
S.Z.: Subliniez colaborarea foarte buna existenta cu pedagogii din exterior, care organizeaza diferite ateliere pentru copii, actiuni care au avut cel mai mare impact. Expozitia de baza urmeaza sa fie refacuta, dar prima data ne-am propus sa finalizam depozitele si birourile. Cladirea-monument a fost propusa pentru a obtine finantare europeana, este pe lista de asteptare si dupa ce putem porni linia de finantare, imobilul si expozitia va capata alt aspect. Expozitia de baza va fi facuta cu folosirea tehnicilor moderne de muzeu, ma refer la diverse exponate interactive cu care copii se vor putea juca. Vor fi touchscreen-uri, LCD-uri cu filme documentare, astfel încât oferta muzeului sa fie mult mai bogata si sa se ridice la valoarea colectivului pe care îl avem. În concluzie, Muzeul de stiintele Naturii este într-o etapa de tranzitie. Prima data trebuie asiguram depozite moderne si birouri si apoi sa trecem la refacerea muzeului si a expozitiei de baza, iar acest lucru va dura circa doi ani de la pornirea finantarii.

„În 2012 cafeneaua se va muta în pivnita, iar salile de expozitii vor gazdui colectia de tezaur a Muzeului Judetean, care va fi o expozitie de impact. Oamenilor întotdeauna le-au placut obiectele valoroase, pretioase, care au miscat si misca în continuarea fanteziaâ€

Rep.: Si Muzeul de Istorie si Arheologie va beneficia de un spatiu modern…
S.Z.: Asa e. Muzeul de Istorie si Arheologie este în reconstructie, încadrându-se astfel în ceea ce se întâmpla per ansamblu la Muzeul Judetean Mures. Am primit o cladire noua în Cetatea medievala, fostul imobil în care se realizau recrutari militare. Imobilul era într-o stare avansata de degradare, de patru ani lucram la renovarea lui, iar în 2012 este preconizat a se finaliza lucrarile. Acum suntem la ultima etapa de restaurare, va urma etajul si exteriorul cladirii, restul fiin pivnitele, parterul. În ceea ce priveste infrastructura, aceasta este finalizata.

Rep.: Ce surprize pregatiti la acest muzeu pentru anul care vine?
S.Z.: Treptat, cu aceasta investitie, în 2012 vom organiza si expozitia de baza, pe care o vom muta din sediul actual în Cetate. Deocamdata avem o expozitie în Palatul Culturii, la etajul doi, dar acel spatiu va fi destinat expozitiilor temporare si unor colectii mai mici de arta. Avem expozitii temporare si în Cetate, prin intermediul carora testam piata.

Rep.: Sunteti multumit de expozitiile vernisate în 2011?
S.Z.: Da. În primavara am avut o expozitie de succes intitulata „Calea vietii, cararile mortiiâ€, care era despre rituri si ritualuri de înmormântare în Imperiul Roman, dar explicit în orasul Porolissum. Am organizat apoi expozitia „Istoria cafeleiâ€, care a avut foarte multi vizitatori si a atras un public vast si ma bucur ca am reusit astfel sa ajungem la un public care pâna acum nu era prezent în muzeu. De asemenea, am deschis si cafeneaua muzeului, loc care a început sa functioneze ca o minigalerie de arta contemporana, ceea ce era si scopul nostru initial, ca pe lânga ceaiul sau cafeaua oferita vizitatorilor, acestia sa beneficieze si de altceva. Muzeul trebuie sa fie cât se poate de deschis la idei noi, astfel încât numarul de vizitatori sa creasca, iar cultura promovata sa fie una de calitate.

Rep.: Proiecte pentru 2012?
S.Z.: În 2012 cafeneaua se va muta în pivnita, iar salile de expozitii vor gazdui colectia de tezaur a Muzeului Judetean, care va fi o expozitie de impact. Oamenilor întotdeauna le-au placut obiectele valoroase, pretioase, care au miscat si misca în continuarea fantezia. În paralel cu aceasta expozitie vom deschide o expozitie despre orasul din secolul XVII, despre cetatea Târgu-Mures si spre surpriza noastra, fosta cladire de recrutare a gazduit pe timpuri si primaria orasului din secolul al XVII-lea. Vom amenaja o încapere astfel încât sa arate ca o sala de sedinte unde functiona o primarie din secolul al XVII-lea. Vom încerca sa reconstituim cu fidelitate, începând de la mobila si pâna la alte obiecte de interior si îmbracaminte. Va marturisesc în premiera ca am gasit si o temnita, temnita orasului din secolul al XVII-lea care de fapt ne-a oferit raspunsul final la întrebarea despre destinatia acestei cladiri. si temnita va fi valorificata în sala de tezaure, sub podeaua existenta si vom lega putin comoara de temnita. Pe vremea aceea lucrurile erau cu totul altele, un om închis pentru un lucru banal în temnita putea foarte usor sa îsi piarda viata acolo si vom încerca sa reconstituim atmosfera acelor timpuri. De asemenea, pe vremurile acelea aveau loc executii publice împotriva vrajitoriei, inclusiv la Târgu-Mures. Ultima asemenea executie a avut loc la sfârsitul secolului al VII-lea, iar vizitatorii vor putea vizualiza, grafic pentru început, cum arata o asemenea executie, prin ardere pe rug.

„Relatia cu consilierii si cu conducerea Consiliului Judetean Mures este una pozitiva. Primim sprijin de la fiecare formatiune politica, colaboram bine cu consilierii, precum si cu presedintele Consiliului Judetean Mures, doamna Lokodi Edita Emoke si cu vicepresedintii Consiliului Judetean Mures, domnii Szabo Arpad si Cristian Chirtesâ€

Rep.: Cum colaborati cu alte institutii similare?
S.Z.: Colaborarile cele mai strânse le avem cu muzeele din tara. Este logic sa fie asa pentru ca avem aceleasi interese si probleme, lucram pe proiecte comune si încercam sa ne ajutam si sa ne sprijinim reciproc. La capitolul colaborari amintesc Institutul Academiei Române din Cluj Napoca, Muzeul Orasenesc din Reghin, Muzeul National Brukenthal, Muzeul Judetean Bistrita Nasaud si toate muzeele din jurul judetului Mures, cu care avem proiecte comune. De asemenea, colaboram cu Muzeul Judetean din Satu Mare si cu muzeele din secuime. Nu în ultimul rând, relatiile cu Ministerul Culturii sunt bune, beneficiem de consultanta si de sprijin financiar pentru actiunile noastre, ma refer atât la sapaturi cât si la expozitii.

Rep.: Aveti si colabarari internationale?
S.Z.: Pe plan exterior, relatiile sunt pe termen mai scurt, mai ales ca noi avem protocoale de parteneriat pe perioada determinata, atunci când avem un proiect comun. Colaboram de mai mult timp cu muzeul din Zalaegerszeg si Kecskemet, ambele orase fiind înfratite cu orasul Târgu-Mures. De asemenea, avem relatii bune cu muzeul din Debrecen, cu mai multe muzee din Budapesta, cu Muzeul National de Istorie a Republicii Moldova din Chisinau, iar din 2012 speram sa avem o colaborare cu un muzeu din Slovacia si cu Institutul Academic din Bratislava si am stabilit un contact cu Muzeul National de Arheologie din Zagreb, Croatia.

Rep.: Cum ati colaborat cu Consiliul Judetean Mures având în vedere ca sunteti institutie subordonata?
S.Z.: În ultimii cinci ani am avut un sprijin moral si financiar foarte puternic, ceea ce este vizibil si la rezultatele obtinute. Desigur, am putea beneficia si de bugete mai mari, dar acest lucru depinde nu numai de noi ci si de bugetul national. Din acest punct de vedere ne dorim sa ne crestem veniturile pentru ca daca avem venituri mai consistente si bugetele ar putea sa creasca. Desigur, deciziile de finantare nu sunt legate neaparat de acest aspect, ci si de prioritati si de importanta investitiilor. În concluzie, relatia cu consilierii si cu conducerea Consiliului Judetean Mures este una pozitiva. Primim sprijin de la fiecare formatiune politica, colaboram bine cu consilierii, precum si cu presedintele Consiliului Judetean Mures, doamna Lokodi Edita Emoke si cu vicepresedintii Consiliului Judetean Mures, domnii Szabo Arpad si Cristian Chirtes.

„Estimam ca în 2011 am avut peste 50.000 de vizitatori la toate sectiile muzeului. Comparativ cu anul trecut este vorba despre o crestere, numarul de vizitatori din 2010 cifrându-se la 47.000â€

Rep.: Sa nu uitam sa amintim si colectivul alaturi de care va desfasurati activitatea…
S.Z.: Fiecare sectie are un sef si personal, carora le multumesc pentru activitatea intensa depusa în acest an: domnul Ioan sulea este seful sectiei de Arta, doamna Angela Pop este sefa sectiei de Etnografie si Arta Populara, doamna Daniela Botos este sefa sectiei de stiintele Naturii, domnisoara Raluca Dumitrescu este sefa sectiei de Restaurare, doamna Nicoleta Man este sefa sectiei de Arheologie, domnul Panczel Szilamer este sef birou la castelul Gurghiu. În 2010 am preluat administratia Palatului Culturii, iar acesta este administrat de domnul Vasile Naste. De asemenea, domnul Virgil Pana este directorul adjunct al Muzeului si seful sectiei de Istorie.

Rep.: Sunteti multumit de fluxul de vizitatori din 2011?
S.Z.: Cifra finala nu o avem deocamdata, dar estimam ca în 2011 am avut peste 50.000 de vizitatori la toate sectiile muzeului. Comparativ cu anul trecut este vorba despre o crestere, numarul de vizitatori din 2010 cifrându-se la 47.000.

Rep.: La final de interviu transmiteti va rog câteva gânduri colegilor, colaboratorilor si amatorilor de cultura din Mures.
S.Z.: În primul rând doresc un an nou fericit tuturor colegilor, colaboratorilor si vizitatorilor nostri si chiar si viitorilor vizitatori, carora speram sa le oferim evenimente culturale atractive. Le dorim sa aiba parte de o sedere placuta în muzee si sa vina permanent cu observatii despre ce idei au pentru ca fiecare muzeu are un caiet de oaspeti de care tinem cont. La multi ani si sa ne reîntâlnim cu bine în 2012!