“Calul a fost ființa care mi-a reîncărcat bateriile”
Reporter : Câți ani din viață i-ați petrecut în șa?
Viorel Bubău : De 40 de ani, când călare, când pe jos, dar tot timpul călare pe situație.
Rep.: Când ați descoperit acest frumos sport?
V. B.: Acum vreo patru decenii. Practicam la acea vreme judo și handbal. Am avut un mic accident, o mică fractură la picior. Eram cu piciorul în ghips și am dat de această frumoasă ființă care este calul, de care m-am îndrăgostit pe loc și care, de atunci, a devenit un adevărat membru al familiei.
Rep.: Cât îi sunteți dator acestei nobile ființe ?
V. B.: În ceea ce privește începuturile în viața mea, de persoană publică, îi datorez totul, sunt dator cu totul acestei frumoase ființe. Apoi, tot ce a însemnat implicarea mea în trăirile mai puțin sportive, unde stresul a fost atât de mare, calul a fost ființa care mi-a reîncărcat bateriile pentru a face față trăirilor de zi cu zi, care mai de care mai delicate.
Rep. Vinul e nobil, calul e nobil, cum rămâne cu omul?
V. B.: Este o întrebare la care nu au răspuns până la ora actuală marea majoritatea a omenirii de-a lungul existenței sale.
Rep. Ce ar trebui să învățăm de la un animal precum calul?
V. B.:În primul rând, să nu ne trdădăm aproapele, să nu mușcăm mâna care ne hrănește, să fim recunoscători celui care are grijă de noi, cel puțin până la un moment dat.
Rep.: Omul, de regulă, interpretează, calzul de ce nu o face?
V. B.: Probabil că din cauza că nu este atât de… om.
Rep.: Ce urmează pentru Viorel Bubău ?
V. B.: Pe plan sportiv, vreau să remarc o reușită, de care mă bucur foarte mult, faptul că Bogdan Milașcon, sportivul care de ani de zile este lângă mine, a câștigat titlul de campion național la sărituri peste obstacole în urmă cu o săptămână. El fiind expert în proba completă, am vrut să dovedim și altora că mergem la obstacole și ne descurcăm foarte bine. Bogdan pleacă Duminică înspre Grecia pentru a participa la Campionatele Balcanice de sărituri peste obstacole. Pentru Viorel Bubău urmează un concurs în Ungaria, la Dunakeszi, apoi Campionatele Balcanice de probă completă și în octombrie, la Cameri, Novara, Italia, un concurs de trei stele care va conta pentru calificarea la Campionatele Europene de anul viitor.
Rep.: Încotro se îndreaptă acest sport în România?
V. B.: Eu sper, ca prin eforturile pe care le-am făcut și le voi face în continuare, să țin trează această disciplină, pasiunea pentru acest sport. Voi încerca să iau legătura cu autoritățile, nu am mai făcut acest lucru de multă vreme, fiind și foarte ocupat cu calificarea lotului olimpic al Românie pentru Jopcurile Olimpice de la Londra 2012. Am cam luat-o așa pe cont propriu, constatând că nu prea sunt susținut, dar probabil că am aplelat la cine nu trebuia.
Rep.: Credeți că verbul „a călări†a deviat la alte înțelesuri ?
V. B.: Ca multe alte lucruri și acest verb din păcate a deviat spre o altă semnificație . Lăsând gluma la o parte, sportul ecvestru rămâne un sport al nobleței, al unui animal frumos și care trebuie privit ca atare, deoarece pe plan mondial acest sport este unul al oamenilor nobili.
