Reportaj

Comitetul Național de Eliberare cu sediul la Târgu-Mureș…. și ascensiunea rapidă a unui anchetator penal de securitate

FOTO 1 - Imagine din Budapesta, noiembrie 1956. Armata și  tancurile rusești intervin pentru ”pacificarea” UngarieiOctombrie 1956,

S-a remarcat la Târgu-Mureș prin brutalitate și lipsă de scrupule în tulburii ani 1956-1957, în timpul anchetei  așa-numitului „caz Faliboga”, una deosebit de complexă și care s-a soldat cu zeci de arestări, anchete și condamnări. A făcut parte din UM 0421 Târgu-Mureș – unitate de securitate locală – și era atunci locotenent major în compartimentul anchete penale. Trei ani mai târziu, în septembrie 1959, Mircea Onea era deja căpitan de securitate, tot la anchete penale, și-l ancheta pe Alexandru Paleologu (1919-2005), eseist, scriitor și critic literar. În ianuarie 1960 făcea același lucru cu Nicolae Steinhard (1912-1989), eseist, jurist, scriitor și critic literar. Paleologu și Steinhard făcuseră parte din așa-numitul „lot al intelectualilor mistico-legionari” (grupul Noica-Pilat) și aveau să fie arestați, anchetați și condamnați la ani grei de închisoare, alături de mulți ați remarcabili intelectuali ai vremii. În 1990, într-un complicat și delicat context – asupra căruia promit să revin -, este menționat un anchetator, (colonel de justiție militară, de data aceasta) care purta același nume… Mircea Onea. Stranie coincidență! Rămâne însă să aflăm dacă este vorba, în mod cert, despre unul și același personaj. Un personaj care avea să sfârșească trist și lamentabil, câțiva ani mai târziu, în orașul de pe Mureș.

”Prima defecțiune”

Momentul octombrie 1956 (revoluția anticomunistă din Ungaria) a fost prima „defecţiune” majoră din lagărul comunist. Acest moment a avut reverberații puternice în Transilvania, inclusiv la Târgu-Mureş şi, în general, în zona Mureşului, generând mişcări ample de protest anticomuniste, atât din partea românilor, cât şi a maghiarilor din zonă. Insuccesul acestor mişcări s-a datorat în primul rând capacităţii prompte de reacţie a Securităţii mureşene, dar şi unei pregătiri insuficiente a acţiunilor anticomuniste din partea grupurilor implicate şi nu în ultimul rând, lipsei de cooperare între organizatorii români şi cei maghiari, întrucât respectivele grupuri s-au organizat pe criterii etnice. Potrivit documentelor identificate de mine până la acest moment în evidenţele Arhivelor Naționale – Direcţia Judeţeană Mureş, referitoare la momentul 1956, în zona Mureșului am identificat trei grupuri de rezistenţă anticomunistă: grupul Faliboga (grup românesc), precum și grupurile Kelemen, respectiv grupul Veres, ultimele două fiind grupuri maghiare. Un caz ceva mai aparte este însă cel al grupului de rezistență anticomunistă Fodor,  tot un grup maghiar, arestat însă în 1957 și care potrivit documentelor pe care le-am cercetat – aflate tot la Direcția Județeană Mureș a Arhivelor Naționale – face referire și la activitatea anticomunistă, dar și antiromânească, a episcopului romano-catolic Márton Áron. Potrivit referatului întocmit de securitatea locală, din grupul Faliboga făceau parte cadre didactice, funcţionari, foşti militari, foşti magistraţi, personal CFR, medici, chiar şi agricultori, grupul fiind condus de Ioan Faliboga, care-i avea ca adjuncţi pe Gheorghe Maier şi Ioachim Vlad.

FOTO 2 - Imagine din Târgu-Mureș în primii ani ai  regimului comunistAcuzaţiile din dosar – intră în „scenă” Mircea Onea 

Ancheta a început în noiembrie 1956 şi s-a terminat şapte luni mai târziu, fiind desfășurată la Târgu-Mureș, de către Procuratura Militară Principală din Târgu-Mureş – secondată de securitatea locală – soldându-se la final cu trimiterea în judecată a 70 de arestați. Procesul s-a desfăşurat la Sibiu, iar Ion Faliboga, Gheorghe Maier şi Ioachim Vlad, consideraţi conducătorii grupului, au fost condamnaţi la moarte. Ceilalţi 67 de inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse variabile, dar au beneficiat cu toţii de graţierea acordată de Dej în 1964. Şase procurori militari de la Procuratura Militară din Târgu-Mureş şi doisprezece anchetatori penali de securitate de la UM 0421 din Târgu-Mureş s-au ocupat de instrumentarea acestui caz cu ramificaţii în foarte multe localităţi. Potrivit actelor de acuzare existente la dosarul cauzei, baza trimiterii celor 70 de inculpaţi în judecata Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, această mişcare s-a radicalizat mergând până la a concepe un plan de răsturnare a regimului.  Radicalizarea programului şi a planului conceput de membrii mişcării avusese loc sub influenţa evenimentelor ce se aflau în plină desfăşurare în Ungaria, în octombrie 1956. „Rezultă probe suficiente că Faliboga Ioan, scria în referatul său lt.maj. de securitate, anchetator penal Mircea Onea, a organizat în Târgu-Mureş o organizaţie contrarevoluţionară, cu ramificaţii într-o serie de localităţi ale Regiunii Autonome Maghiare, oraşul Stalin (Braşov, n.a.), Timişoara, Bucureşti, etc., unde a recrutat elemente şi în care scop a ţinut la domiciliul său, începând din 1955, o serie de întruniri clandestine cu elemente din conducerea acesteia…”. În acelaşi raport, Onea mai scria: „…În ultimul timp, datorită evenimentelor internaţionale (cele din Ungaria, n.a.), Faliboga a luat măsuri pentru formarea unor aşa-zise „comitete”, între care a şi format un „Comitet Militar”, în a cărui componenţă au intrat o serie de foşti ofiţeri, membrii ai organizaţiei contrarevoluţionare, în scopul ca la momentul oportun să treacă la atacarea depozitelor de muniţii pentru înarmarea organizaţiei şi astfel să acţioneze în vederea schimbării formei de guvernământ în R.P.R.” În cuprinsul referatului său, lt.maj. Onea făcea referiri exprese şi la acuzatul Maier Gheorghe: „Faliboga şi Maier au completat manifestul contrarevoluţionar pe care după multiplicare, proiectau să-l difuzeze în rândul populaţiei, odată cu declanşarea acţiunii…Maier Gheorghe şi fiul său Alexandru şi-au asumat obligaţia de a-l multiplica şi a-l traduce şi în limba maghiară şi de a lua legătura cu elemente reacţionare din rândul populaţiei maghiare pentru a le atrage de partea lor….”

FOTO 1 - Imagine din Budapesta, noiembrie 1956. Armata și  tancurile rusești intervin pentru ”pacificarea” UngarieiOnea, „omul care ne trebuie”

Om experimentat, devotat muncii și fidel regimului, Onea a fost desemnat să facă parte și din grupul de anchetă care a instrumentat cazul Noica-Pilat. Lui i-au revenit spre cercetare și anchetă, Alexandru Paleologu și Nicolae Steinhard, doi eminenți exponenți ai intelectualității românești interbelice. Deosebit de brutal şi vulgar, Onea reuşea aproape întotdeauna să-şi determine anchetaţii să recunoască ceea ce dorea el. Un asemenea exemplu îl constituie şi cel al lui Alexandru Paleologu. La puțin timp după începerea anchetei, Paleologu recunoștea că, citez: „Până în anul 1947, nu am desfăşurat nici un fel de activitate politică subversivă. Începând însă din acest an, mai precis după ce activitatea P.N.L. a fost interzisă prin lege, am desfăşurat activitate contrarevoluţionară (….). În anul 1947 am început să am întâlniri la domiciliul meu sau al lui Paul Dimitriu (PNL-ist) cu Zurașcu Ion, redactor-şef al ziarului liberal, cu Dan Amedeo Lăzărescu şi alţi PNL-işti. Cu ocazia acestor întâlniri se făceau discuţii duşmănoase la adresa regimului democrat-popular din R.P.R., se comentau duşmănos şi se calomniau acţiunile întreprinse de P.C.R. şi se făcea propagandă împotriva acestor acţiuni….” Referitor la cazul lui Nicolae Steinhard, pe care l-a anchetat în ianuarie 1960, iată ce concluzii punea căpitanul anchetator de securitate, Mircea Onea: „Din materialele de anchetă penală rezultă că sus-numitul (Nicolae Steinhard – n.m.), adoptând o atitudine ostilă formei de guvernământ din R.P.R., în anul 1954 şi-a reluat legăturile cu fugarul Paleologu Alexandru (…), alături de care a început să desfăşoare activitate contrarevoluţionară. În acest scop, precum şi de a atrage mai mulţi aderenţi la această activitate criminală, Noica Constantin, în înţelegere cu Steinhardt Nicu şi Paleologu Alexandru, a început să întocmească o scriere duşmănoasă orânduirii socialiste din ţara noastră. Această scriere contrarevoluţionară a fost intitulată Povestiri din Hegel şi a fost terminată la sfârşitul anului 1956, începutul anului 1957, după care a fost difuzată în rândul mai multor persoane din (….) Tot în cadrul acestor întruniri au fost difuzate scrierile duşmănoase ale fugarilor legionari Cioran Emil şi Eliade Mircea, ce erau în legătură cu Noica Constantin, fapt despre care Steinhardt Nicu era pus în cunoştinţă de cauză, scrieri ce au fost introduse în ţară pe căi ilegale şi împotriva cărora presa noastră luase atitudine, demascând conţinutul lor contrarevoluţionar….”Din lotul Noica-Pilat, lot în cadrul căruia au fost anchetați Paleologu și Steinhard, au mai făcut parte nume importante ale culturii române, inteluctuali eminenți, precum Marieta Sadova, Constantin NoicaDinu PillatArșavir ActerianSergiu Al–GeorgeTheodor EnescuAnca CantacuzinoIon NegoițescuVladimir Streinu și Păstorel Teodoreanu. Doi dintre inculpați au fost condamnați la moarte, iar ceilalți au fost condamnați la diverse termene de închisoare.

 

GRUPUL DE ANCHETĂ ÎN CAZUL FALIBOGA

Ofiţeri de justiţie militară:

– lt.col. de justiţie Constantin Miclea (şeful Procuraturii Militare Cluj a Regiunii a 3-a Militare); cpt. de justiţie Virgil Liciu (locţiitor al Procurorului şef al Procuraturii Militare a Regiunii a 3-a Militare); cpt. de justiţie Gheorghe Duţu (Procuratura Militară Principală Târgu-Mureş); lt.maj de justiţie Dumitru Fărcaş (Procuratura Militară Principală Târgu- Mureş); lt.maj de justiţie Teodor Buzan (Procuratura Militară Târgu Mureş); cpt. de justiţie Gheorghe Mellau (Procuratura Militară Târgu Mureş);

Anchetatori penali de securitate din UM 0421 Târgu Mureş:

– lt.maj. Gheorghe Vesmaş; lt. Petre Mocanu; cpt. Bihari Emeric; lt.maj. Florea Gheorghe; lt. Dumitru Sângeorzan; lt.maj. Constantin Oprea; lt.maj. Mircea Onea; lt. Iosif Sereş; lt.maj. Iosif Moldovan; lt.maj. Emil Pârlea; lt. Gheorghe Costin; cpt. Bartoş Carol;

CONDAMNAȚII  DIN  GRUPUL  FALIBOGA

Dosar nr.256/1956:

– Faliboga Ioan, Maier Gheorghe, Vlad Ioachim, Nuţiu Eugen, Sopoteanu Ştefan, Pop Simion, Grecu Mihai, Orăşanu Petru, Mănescu Ioan, Nicu Petru, Sandu Ioan, Frunda Carol, Miholcea Iuliu, Mureşan Pancraţia Mariana, Bogdan Maria, Mustăciosu Margareta, Maier Alexandru;

Dosar nr.259/1956: 

– Petcu Şerban, Sofron Grigore, Damian Emil, Samson Ioan, Stan Ieronim, Trâmbiţaş Vasile, Hâpărteanu Constantin, Oltean Ilie, Hreniuc Gheorghe, Iojici Iulian, Georgescu Parmenius, Spinei Haralambie, Cucuruz Arcadie, Cibotariu Gavril, Danu Ioan, Dragoş Gheorghe, Popa Nistor, Maloş Liviu

Dosar nr.260/1956: 

Viziteu Jenică, Firulescu Constantin, Popescu Constantin, Lănescu Liviu, Vlădescu Mircea, Gradu Ioan, Cornea Gheorghe, Cioloboc Ioan, Muth Aurel, Bârgoan Gavril, Pătraşcu Marin, Ciontea Ioan, Ciungan Constanti, Minculescu Alexandru, Ţepeluş Gheorghe, Matei Gheorghe, Man Florian, Moldovan Gheorghe, Giurca Constantin,  Brudan Ilie

Dosar nr.301/1956: 

Manole Mihai, Ciubară David, Matei Dumitru, Vuică Nicolae, Neculcea Petru, Chiriţă Constantin, Voiculescu Marin, Bucur Alexandru, Soare Ilie, Pop Teodor, Ghinea Grigore, Măcăleţu Vasile, Gavriş Ioan, Frâncu Mihai, Muntean Gheorghe

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close