Respectând mediul ne respectăm pe noi!
Reporter: Una din atribuțiile principale ale APM Mureș este de a elibera acorduri, avize și autorizații de mediu agenților economici. Ce presupune această procedură și ce se întâmplă atunci când agenții economici omit să își depună documentația?
Dănuț Ștefănescu: Principala responsabilitate a Agenției pentru Protecția Mediului, conform legislației în vigoare, este eliberarea de acte de reglementare pentru realizarea de investiții noi, cât și pentru funcționarea unităților economice din punct de vedere al protecției mediului. Acordul de mediu se eliberează pentru toate lucrările care necesită Autorizație de Construcție. În funcție de posibilul impact asupra mediului, pașii care trebuie urmați pentru obținerea actului de reglementare sunt mai simpli sau mai complecși, cu o durată mai scurtă sau mai lungă în timp. Autorizațiile de mediu se obțin de către persoanele juridice sau fizice care desfășoară anumite activități considerate cu potențial impact asupra mediului. Aceste autorizații conțin condițiile în care se poate desfășura respectiva activitate din punct de vedere al protecției mediului, cât și monitorizarea emisiilor în mediul înconjurător. Autorizațiile de mediu se obțin pe baza unor documentații depuse la APM. În cazul neobținerii Acordului de mediu nu se poate obține Autorizația de construcție, iar în cazul funcționării fără Autorizație de mediu, titularul de activitate poate fi sancționat contravențional, penal sau sistarea activității, în funcție de impactul pe care îl are activitatea asupra factorilor de mediu.
Rep.: Ce se întâmplă dacă refuzați să emiteți o autorizație de mediu, în cazul în care agentul economic are documentația conformă cu legea?
D.S.: Refuzul de a emite un act de reglementare de către APM trebuie justificat. În cazul în care beneficiarul nu este mulțumit, poate ataca actul administrativ eliberat de APM (refuzul) în contencios administrativ, iar justiția va hotărî de partea cui este dreptatea.
Rep.: Ce riscă un angajat al APM dacă constată că sunt depășiri ale valorilor admise pentru diverse substanțe, compuși organici etc. și nu informează Garda de Mediu?
D.S.: Monitorizarea calității aerului, pe raza județului Mureș, se realizează prin patru stații automate, un autolaborator, un prelevator de aer, și analize de laborator. Toate depășirile constatate se transmit Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu, cât și pe site-ul APM pentru a putea fi vizualizate de populație. Datele transmise de la stațiile automate cât și de la autolaboratoare pot fi vizualizate în timp real pe panoul din centrul municipiului Târgu-Mureș, Policlinica 2. Necomunicarea acestor date constituie nerespectarea îndatoririlor din fișa postului și se sancționează disciplinar conform Legii funcționarului public.
Rep.: Ce arii protejate sunt în județul Mureș și ce presupune administrarea efectivă a acestora? Ce probleme ați întâmpinat și întâmpinați legat de administrarea acestora?
D.S.: În județul Mureș, ariile protejate dețin o suprafață de cca. 40% din suprafața totală a județului. Există 26 arii protejate naturale de interes comunitar – situri Natura 2000, cu o suprafață totală de 265.804 hectare, 14 rezervații naturale, un parc național și un parc natural. Ultimele trei categorii sunt incluse ca suprafață în siturile Natura 2000. Din aceste arii protejate, un număr de 31 au administratori sau custozi. Restul ariilor protejate nu au fost atribuite până în prezent. Administrarea ariilor protejate se face pe baza unui Plan de Management. Până în prezent nu a fost aprobat niciun Plan de management. Planul de management trebuie să prevadă un ansamblu de măsuri care trebuie să ducă la conservarea ariei protejate și, în special, a ecosistemului și a biodiversității pentru care a fost declarată respectiva arie protejată.
Rep.: Ce presupune, din partea APM Mureș, urmărirea modului de gestiune a deșeurilor și substanțelor chimice periculoase. Ați avut, în ultimul an, situații în care deșeurile și substanțele chimice periculoase nu au fost gestionate corect? Exemplificați și explicați, pentru cititorii „Zi de Ziâ€, ce se întâmplă concret într-o asemenea situație.
D.S.: Gestiunea substanțelor și preparatelor chimice se face în conformitate cu Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase și a Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase. Prevederile acestor acte normative sunt cuprinse în autorizațiile de mediu emise pentru activitățile ce presupun utilizarea sau producerea substanțelor și preparatelor chimice periculoase. Pentru obținerea autorizației de mediu fiecare persoană juridică sau fizică prezintă în documentația tehnică ce se depune la APM date cu privire la substanțele și preparatele chimice, cantitățile utilizate, Fișele cu date de securitate, modul de depozitare etc. Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase și Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României sunt principalele acte normative care stabilesc modul de gestiune a deșeurilor, inclusiv a celor periculoase. Fiecare persoană juridică care desfășoară activități care generează deșeuri are obligația ținerii evidenței gestiunii deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, pe tipuri de deșeuri, cantități generate, stocate, eliminate controlat etc. Transportul deșeurilor, inclusiv a celor periculoase de la generator la eliminator, se face însoțit de formulare de transport prin care sunt stabilite responsabilități pentru generator, transportator și destinator. Aceste transporturi de deșeuri periculoase, cantități mai mari de o tonă pe an se fac cu aprobarea APM-ului din județul unde se află „destinatarul†(depozit, instalație de incinerare) și a inspectoratelor pentru situații de urgență de pe raza județului unde se află generatorul. Respectarea acestor prevederi se verifică de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu.
Rep.: Dacă ar trebui să evaluați calitatea factorilor de mediu din județul Mureș, pe o scară de la 1 la 10, ce notă ați da? Vă rugăm argumentați.
D.S.: Este greu de a da o notă pentru județul Mureș din punct de vedere al calității mediului. Depinde la ce ne raportăm? Mai avem multe de făcut în domeniul gestionării apei, alimentării cu apă potabilă, canalizare, stații de epurare, în domeniul gestionării deșeurilor, colectare selectivă, depozite de deșeuri conforme cu normele în vigoare, stații de transfer, stații de compostare, în domeniul calității aerului și a gestionării zgomotului, lipsa centurilor de ocolire pentru traficul greu și al celui de tranzit, lipsa pistelor de biciclete și încurajarea folosirii transportului în comun, emisii de la unități de producție vechi care nu respectă în totalitate normele naționale și europene.
Rep.: Din punct de vedere al respectului pentru factorii de mediu și, potrivit datelor pe care le dețineți, cum ați descrie comportamentul mureșeanului?
D.S.: Comportamentul mureșenilor față de mediul înconjurător este un comportament de multe ori cu mai multe fețe. Dacă, în mediul urban, în jurul locuințelor, a proprietăților personale se păstrează și se respectă normele de salubrizare, nu același lucru îl regăsim pe malurile cursurilor de apă, în zonele împădurite, la marginea drumurilor unde deșeurile se lasă la voia întâmplării. De multe ori au pretenții mari de la autoritățile locale, dar arareori se manifestă un spirit civic față de cei care tratează cu totală indiferență problemele de mediu și, în special, pe cele de salubrizare.
Rep.: Cum se desfășoară colaborarea cu organizațiile neguvernamentale și mass-media în vederea informării și educării publicului în spiritul respectului față de mediul înconjurător?
D.S.: În județul Mureș considerăm că avem o relație bună cu mass-media locale în sensul că aceasta ne ajută în comunicare, sunt prezente la toate acțiunile și prezentările făcute de APM. Un rol important în educarea publicului îl au și organizațiile neguvernamentale care participă la dezbateri publice, ne prezintă propuneri, participăm ca și colaboratori la diferite proiecte pe linie de protecție a mediului. APM a luat în custodie aria protejată Lacurile Fărăgău – Glodeni împreună cu un ONG.
