De vorbă cu Maica Siluana (XV)
Ziarul de Mureș a inaugurat o rubrică de dialog cu Maica Siluana, stareță la mănăstirea Jitianu și coordonatoare a Centrului de Formare și Consiliere “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Craiova. Grație unei experiențe de viață deosebite, Maica Siluana desfășoară o bogată activitate duhovnicească, cu un impact puternic mai ales în rândul tinerilor.
Am urmat cursuri de control mental, de radiestezie, de reiki, cu entuziasm la început apoi ceva mă împiedica să le practic. Ce părere aveți despre aceste practici, dacă aveți cunoștință de ele? Știu că Biserica dezaprobă acest gen de învățături. Îmi cer iertare, că vin cu această problemă, deși intuiesc răspunsul, dar am nevoie de niște argumente și îndrumări.
M-a impresionat mult această întrebare, prin două aspecte ale ei. Primul, faptul că ai început cu entuziasm aceste cursuri. Al doilea, că “ceva” te împiedică să le practici. Găsim aici și răspunsul la întreaga întrebare.
Eu cred că aceste cursuri și practici, deși sunt încercări greșite de împlinire a omului și căi sigure de acces la mintea omului pentru puterile întunericului, ele au și ceva bun: îl scot pe om din starea căldicică, din starea de consumator lipsit de entuziasm a tot ce-i pică în mână. Vedeți, ele stârnesc un entuziasm și sunt mai accesibile omului amorțit și adormit din civilizația noastră mecanizată. Apoi, după un materialism atât de negru ca cel din care tocmai am ieșit, ele aduc prezențe spirituale. Rele, e adevărat, dar reale, perceptibile. Și mulți oameni ajung să creadă în Dumnezeu și în mila Lui după ce au văzut că diavolul nu e o glumă, un cuvânt, un mit, cum ar voi el să ne convingă pentru a-și face misiunea.
Personal cunosc destui foști adepți ai acestor practici care acum sunt buni și fierbinți credincioși ai Sfintei Biserici.
Desigur, cunosc și oameni care au rămas încă victime “foloaselor” pe care le dobândesc pe aici. Acestea sunt foloase surogat, “identic naturale”, compensații ieftine pentru dureroasele noastre complexe, pentru rănile noastre nevindecate, pentru durerile nemângâiate, pentru greșelile noastre neiertate. Dar, am nădejde că acel “ceva” care te-a reținut pe mata, îi va scoate și pe ei.
Ce este acest CEVA? Este Harul lui Dumnezeu, prezent în noi de la Botez, Mirungere și Împărtășanie. Dacă am ști cât de mari sunt aceste Taine! Dacă am ști cât de apărați suntem de Dumnezeu! Dacă am ști cât de îndelungă e răbdarea Lui cu noi!
Da, Biserica dezaprobă aceste practici, pentru că sunt păgâne, magice, vrăjitorești, specifice omului care nu L-a cunoscut pe Hristos și lucrarea Lui mântuitoare. Desigur, la ele aleargă chiar și creștinii care fug de cruce, de suferința ei. Dar, fugind de Cruce, fugim și de Înviere!
Da, Biserica dezaprobă, dar nu-l alungă pe cel ce-și vine în fire și vine acasă. Și, de multe ori, acești fii care “morți au fost și au înviat”, nu mai vor să moară și caută Învierea cu dor și bucurie în ascultare de poruncile sfințitoare ale lui Dumnezeu în Biserica Lui. Biserica mamă îi așteaptă, îi primește, îi duce Tatălui Ceresc, spălați și luminați, pentru a-i îmbrăca în haina cea nouă, a le pune iarăși inelul de fiu în deget și a-i chema la Ospățul Bucuriei.
Cu dragoste și nădejde,
Siluana
