NutriÈ›ionistul Plopeanu recomandă
“Un aliment corespunde unui număr de calorii și unui conținut precis de nutrienți necesari organismuluiâ€
Reporter: Ce rol joacă alimentația în menținerea unui echilibru sănătos al organismului?
Mihai Plopeanu: Alimentația trebuie abordată din mai multe puncte de vedere: sub aspectul cantității, echilibrului, varietății, urmărind prin toate acestea conservarea sănătății. Alimentația echilibrată se raportează în funcție de vârstă, sex, muncă, climă.
Un aliment corespunde unui număr de calorii și unui conținut precis de nutrienți necesari organismului. Grija calității acestora devine primordială pentru a-și îndeplini rolul în creșterea și dezvoltarea corespunzătoare organismului, în asigurarea unei activități fizice și intelectuale normale și în asigurarea și menținerea unei bune stări de sănătate. Alimentația este un act indispensabil menținerii vieții. Prin conținutul lor în micro și macronutrienți în proporții variate, alimentele asigură un aport nutritiv adecvat, satisfăcător nevoilor zilnice ale organismului. Alimentele diferă între ele, la aceeași greutate, prin conținutul în principii nutritive și în calorii. Produsele animale și cele rafinate au o densitate calorică mai mare, iar consumul exagerat al acestora induce în eroare mecanismele de control ale aportului energetic, care de-a lungul mileniilor au fost concepute ținând cont de raportul volum/calorii.
“Persoana care se confruntă cu o patologie trebuie informată și orientată nutriționalâ€
Rep.: Ce este important să știe pacientul atunci când are o problemă de sănătate, referitor la modul de alimentație?
M.P.: Primordială este acceptarea problemei de sănătate cu care se confruntă și trebuie să fie informat că din echipa de medici specialiști care investighează, diagnostichează, tratează și urmăresc evoluția pacientului un rol deosebit de important revine nutriționistului, respectiv dieteticianului. În sarcina acestuia revine stabilirea, împreună cu pacientul, a dietei individualizate care trebuie să îmbine mai multe aspecte: alegerea alimentară individuală este un act liber, limitarea consumului unor alimente și remodelarea comportamentului alimentar trebuie explicate pe înțelesul pacientului, având la bază o informație științifică reală în cazul persoanelor la risc vis a vis de dezoltarea unor patologii, expunerea la alimente cu potențial favorizant trebuie limitată riguros, dar atent, asigurând din alte surse nutrienții conținuți.
Persoana care se confruntă cu o patologie trebuie informată și orientată nutrițional, trebuie educată în vederea aplicării în viața de zi cu zi a noilor cerințe impuse de necesitatea schimbării stilului de viață și împreună cu pacientul trebuie găsită formula cea mai potrivită de prevenire, depistare și îngrijire a tulburărilor nutriționale care pot însoți patologia de bază.
Rep.: Persoanele bolnave de cancer au nevoie de o dieta specială? De ce trebuie să fie atente la ce alimente consumă?
M.P.: Rolul alimentației în inducerea cancerului poate fi caracterizat prin aport excesiv de alimente, prea bogate în proteine de origine animală și grăsimi, aportul insuficient al anumitor nutrienți, formarea în organism a unor metaboliți incriminați în favorizarea și dezvoltarea diverselor maladii canceroase, substanțele cu efect cancerigen prezente în alimente, fie în mod natural fie ca o consecință a proceselor de prelucrare, conservare, poluare, etc.
Există cercetări care au demonstrat că o serie de substanțe de origine alimentară pot avea însă un rol invers, de inhibare a maladiei canceroase atât în faza de inițiere cât și în faza de dezvoltare. Aș dori să amintesc vitaminele C, E, retinoizii, fibrele alimentare, unele tipuri de lactobacillus și bifidobacterium. Aportul acestor nutrienți prin alimente trebuie să țină cont de complicațiile secundare ale bolii canceroase și care impun uneori consumul alimentelor sub o anumită formă de preparare.
Recomandările generale, privind corelația dietă-cancer sunt: reducerea consumului de grăsimi în favoarea cărnii slabe și a produseor degresate, în special cele lactate, diminuarea consumului de ulei, sosuri, deserturi foarte grase și renunțarea definitiv la prăjirea alimentelor.
Accentul se pune pe consumarea cu preponderență a unor cantități mari de fructe, legume și cereale integrale, care conțin o mare diversitate de factori anticancerigeni.
“Trebuie să acordăm o prioritate consumului de fructe, legume, cereale integrale și alimente cât mai puțin procesate industrialâ€
Rep.: Ce alimente sunt indicate și din ce motiv să fie consumate?
M.P.: Nu ne putem imagina compoziția unei diete ideale care să corespundă tuturor indivizilor. În epoca modernă, mai puțin de jumătate din aportul alimentar este reprezentat de produsele naturale, neprelucrate. Cele mai multe alimente suferă unul sau mai multe procese de prelucrare industrială. Compoziția acestora este diferită sau foarte diferită, comparativ cu produsul de la care s-a pornit.
În aceste condiții alimentația trebuie să aibă la bază criterii științifice, precise, nerespectarea lor putând favoriza apariția tulburărilor nutriționale, fie prin deficit, fie prin aport excesiv.
Produsele de origine animală pe bază de lapte, carne, pește, ouă vor acoperi 20% din totalul de calorii și 48-53% din totalul proteinelor.
Legumele, leguminoasele uscate, cartofii și fructele vor deține o pondere de 15-17% din totalul caloriilor și 12-14% din totalul proteinelor.
Produsele din cereale vor participa în proporție de 34-42% din necesarul de calorii și 32-39% din totalul proteinelor.
Alte produse-ulei, untură, unt, margarină, zahăr vor asigura 21-24% din necesarul de calorii și 7% din necesarul proteic.
Așa cum am precizat la întrebarea anterioară, trebuie să acordăm o prioritate consumului de fructe, legume, cereale integrale și alimente cât mai puțin procesate industrial și preparate prin metode gastrotehnice care să permită păstrarea cât mai optimă a conținutului lor nutrițional, cum ar fi prepararea la abur.
