ANMR a eliminat concurența Rompetrol în exploatările petroliere

Magnatul Dinu Patriciu nu se dezminte. Cu trei luni înainte de alegerile generale, acesta și-a făcut intrarea în domeniul exploatărilor petroliere din România cu concursul Guvernului Năstase și al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANMR), prin concesionarea unui perimetru de 3.000 de kilometri pătrați în județul Satu Mare și 1.700 de kilometri pătrați în județul Mehedinți.

Cu trei luni înainte de alegeri, Guvernul PSD emite un nou act normativ în baza căruia aprobă concesionarea unui perimetru de teren situat în județul Satu Mare, în suprafață de 3.000 de kilometri pătrați, spre exploatare, societății Rompetrol. Actul normativ la care facem referire, HG nr.1335/2004 stipulează că “se aprobă acordurile de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrele E IV-3 Zegujani și E IV-5 Satu Mare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în calitate de concedent, și The Rompetrol Group NV, în calitate de concesionar, prevăzute în anexele*) care fac parte integrantă din prezenta hotarâre”. Textul acestui act normativ conține o singură referire la suprafața de teren ce face obiectul concesionării către societatea Rompetrol, mai exact E IV-5 Satu Mare. Nu se prevede suprafața acestui teren, nu putem afla nici unde se situează exact, dar nici condițiile de concesionare. Cel mai probabil, aceste informații au făcut obiectul unei anexe, care nu este publicată în Monitorul Oficial, deci nu este un document public.

Prima palmă de pământ cucerită

Cu toate acestea, la câteva zile după emiterea respectivului act normativ, în luna august 2004, oficialii Rompetrol se laudă că vor investi “până la 9 milioane de dolari în următorii trei ani în explorarea și exploatarea a două perimetre din România pentru care societatea a încheiat acorduri de concesiune ANRM. Cele două perimetre au suprafețe de circa 1.800 kilometri pătrați (Zegujani, în sud-vestul României), respectiv de 3.000 kilometri pătrati, “în zona Satu-Mare”. “Perimetrele sunt primele pe care grupul le deține în țară, dar urmează să-și extindă activitățile și în spațiul Caspicii (unde deja este prezentă), în Orientul Apropiat și Africa de Nord”, se arată într-un comunicat al grupului. Totodată, potrivit reprezentanților companiei, “blocurile au un potențial mai ridicat de gaze naturale, dar studiile efectuate până în prezent nu exclud nici posibilitatea găsirii unor rezerve comerciale de țiței”. Potrivit aceluiași comunicat de presă, afirmațiile se bazează “pe datele ANRM” care “indică un potențial situat între 10 și 50 milioane barili echivalent petrol. Pe “barilul echivalent petrol” se bazează metoda de calcul prin care se pot echivala cantități de țiței și gaze naturale. Pentru ambele perimetre, perioada inițială de explorare este de trei ani. Potrivit oficialilor societății, acordurile vizează lucrări de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră, investițiile anunțate fiind de 6,5 milioane dolari la Satu-Mare. “Sper să ajungem rapid la descoperiri comerciale, mizând pe rezerve recuperabile de circa 20 de milioane barili echivalent petrol, în medie pe structura descoperită”, declara pentru Jurnalul Național, vicepreședintele Rompetrol, Bogdan Popescu, șeful Diviziei Upstream a grupului.

Patriciu, protejat de ANRM

În ciuda anunțurilor făcute de oficialii societății privind investițiile pe care urmează să le facă “în zonă”, rămâne nedeslușit misterul perimetrului, unde este situat cu exactitate, în ce localități, dacă e eliberat de sarcini și cui aparține acesta. Un reprezentant al ANRM, care însă a dorit să-și protejeze identitatea din cauze lesne de înțeles, ne-a oferit un răspuns parțial. Potrivit acestuia, în condițiile în care în Hotărârea de Guvern menționată nu se precizează cu exactitate suprafața și situația perimetrului, acest act normativ este lovit de nulitate. “Această Hotărâre a fost semnată și de președintele ANRM, Maria Iuliana Stratulat, membru PSD și ale cărei legături cu Rompetrol sunt mai vechi. Eu personal am fost în inspecție de mai multe ori la această societate, dând mai multe amenzi. Trebuie să vă spun că aceste amenzi, în domeniul petrolului sunt foarte mari, ridicându-se la ordinul miliardelor de lei. Iar când i le-am prezentat d-nei Stratulat, ea m-a întrebat cum îmi permit să mă leg de aceștia (cei de la societatea Rompetrol). Și asta pentru că, acolo, e un mare mafiot pe numele lui Dinu Costache Patriciu protejat de ANRM. Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta”, ne-a declarat sursa citată. Totodată, același reprezentant al Agenției a afirmat că șefa lui, președintele ANRM, Maria Iuliana Stratulat, este “nașa lui Dan Ioan Popescu”, fost ministru în guvernarea PSD și omul de bază a lui Patriciu. “Știu că s-au făcut investigații în zonă. Nu pot să spun cu certitudine pentru că studiile sunt secrete de stat, la care probabil acesta a avut acces. Vă subliniez că nu mă miră pentru că, așa cum am mai spus mie mi s-a interzis categoric să mai fac controale acolo (la Rompetrol, n.r.)”, ne-a mai declarat reprezentantul ANMR.

ANMR se contrazice

Dacă, într-adevăr, informațiile privind potențialul zonei transilvănene pentru exploatarea petrolului provin de la ANMR, așa cum susțin oficialii Rompetrol, avem de-a face cu o contradicție cel puțin suspectă. Aceasta întrucât, cu prilejul prospecțiunilor realizate în urmă cu câțiva ani în zona Ardealului (fostul bloc 10 Transilvania și zona Satu Mare) la comanda companiei Shell, aceeași Agenție Națională susținea că țara este săracă în zăcăminte de gaz și petrol. Din acest motiv, Shell ar fi renunțat la concesiuni importante în aceste zone, adjudecate inițial în vederea exploatării petrolului.

Prospecțiunile geologice pentru Shell au fost efectuate de Western Atlas International of Romania (WAIR), actuala WesternGeco, o subsidiară a Western Geophysical Houston, cu sediul în Houston, SUA. Lucrările efective au fost efectute în subantrepriză de Institutul de Prospecțiuni Geofizice și Geologice București (IPGG), actualul Prospecțiuni S.A. WAIR a mijlocit prospecțiunile efectuate de IPGG pe concesiunile gigantului industriei petroliere AMOCO, dar și ale Shell Exploration BV în România. La această dată, ambele companii petroliere s-au retras din țară. Ar putea fi vorba de o coincidență, mai ales că AMOCO s-a retras în 2000 numai după ce și-a cedat acțiunile în domeniu concernului ungar MOL, iar Shell Exploration a plecat după ce s-a dovedit că „arealele luate în concesiune pentru explorare s-au dovedit aproape sterile”. Cel puțin așa a susținut președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Iuliana Stratulat. Shell concesionase practic, la intrarea în țară, cel puțin două areale, unul în fostul bloc geologic 10 Transilvania, și, ulterior, cel din în zona Satu Mare. „Companiile mari nu-și pierd vremea cu zăcăminte mici. La noi petrolul e cât e, zăcăminte n-o să mai descoperim”, a declarat, la vremea aceea Stratulat. Altceva a gândit însă Rompetrol, când a cerut concesionarea celor 3.000 de kilometri pătrați în zona Satu Mare.

Shell, eliminat pentru a face loc Rompetrol

Mai multe surse din domeniu, inclusiv unele anchete de presă derulate anterior, au relevat că hărțile ANRM cu caracter confidențial au fost fie furate, fie de-a dreptul cumpărate de Shell, care a finanțat prospecțiunile geofizice ale WAIR din 1991-1994. Potrivit unor dezvăluiri din presă, practica vânzării secretelor de stat a fost parafată inclusiv la nivel înalt, stare de fapt certificată de cei doi ofițeri ai MApN, Eugen Stavrache și Petru Scânteie, care au vândut informații considerate secrete de stat firmei Geo Strategies SA din Sibiu. Geo Strategies se ocupă în principal de cartografiere și date geografice, iar printre clienții săi în România se numără, deloc surprinzător, Shell. În noul context al concesiunii Rompetrol, teoria că Shell ar fi avut acces la hărțile ANMR rămâne valabilă doar dacă documentele respective ar fi indicat că zonele vizate de compania austriacă sunt sterile, având în vedere că Shell a abandonat proiectul. Condiții în care Rompetrol nu ar fi avut de ce să investească în zonă. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, Rompetrol obținând concesiuni importante pentru exploatare în zonă, rămâne o singură explicație: ANMR (prin societatea de stat Prospecțiuni SA care a realizat studiile) a dezinformat Shell, făcând loc Rompetrol.

Tandemul Bechtel-Rompetrol forează

În urmă cu câteva luni, într-un amplu material, am menționat posibilele legături dintre traseul Autostrăzii Brașov-Borș și prospecțiunile realizate în urmă cu câțiva ani de societatea petrolieră Shell, în fostul bloc geologic 10 Transilvania, care cuprinde teritorii din Cluj, Mureș și Bistrița, și pe o suprafață de aproximativ 6.000 de hectare în zona Satu Mare. Scriam atunci că contrucția Autostrăzii „Transilvania” ar putea avea și o altă miză, în afară de fluidizarea traficului din țară înspre UE și invers, și anume „norocul” de a trece prin cel puțin două dintre zonele vizate de prospecțiunile comandate de Shell, respectiv județele Cluj și Mureș. Deși rezultatele acestor prospecțiuni constituie secret de stat, se pare că Rompetrol a „mirosit” potențialul zonei Satu Mare. Dacă legătura dintre Bechtel – constructorul Autostrăzii Brașov-Borș – și Rompetrol este certă, cele două companii fiind aliate la lucrările pentru reconstrucția Irakului, se conturează tot mai mult și legătura dintre societatea lui Dinu Patriciu și autoritățile din domeniul resurselor minerale, deținătoare ale informațiilor privind zăcămintele petroliere. Asta pentru că este puțin probabil ca gigantul Rompetrol să investească, chiar și „doar” 6,5 milioane de euro, într-o zonă „sterilă”, așa cum s-a grăbit să motiveze Stratulat abandonarea unor astfel de proiecte de către marile companii petroliere străine. Vom reveni cu amănunte despre aceste legături, într-o ediție viitoare.

Memoranda ONAC

Mihai PRODAN

Casetă

“Eu nu știu de existența unei suprafețe care să fi fost concesionată acestei societăți spre exploatare pentru că nu ni s-a comunicat nici de la Guvern, nici de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale”, Aurelian Gheorghiu, arhitectul șef al Sătmarului. Pe de altă parte, el a susținut că această codare, mai exact E IV-5, aparține Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, invitându-ne să luăm legătura cu oficialii acestei instituții.