Religie Cultura

Reghinul, la o nouă întâlnire de vărf a Asociaţiunii Astra

3”Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” şi-a derulat la Reghin a 109-a Adunare Generală, oraşul de pe Mureş având astfel înaltul privilegiu de a găzdui o reuniune a ”ASTREI” după cele din 1875, 1890 şi 1925. Prezenți la această manifestare ce a a avut loc în perioada 17-19 octombrie a.c., au fost preşedintele Academiei Române academician Valentin I. Vlad, ÎPS Irineu, arhiepiscop ortodox de Alba-Iulia și PS Virgil Bercea, episcope vicar Greco-catolic de Oradea…

Începuturile ”ASTREI”

2Istoria de început ne duce în primăvara lui 1860 când un număr de 176 cărturari români, în frunte cu mitropolitul greco-catolic al Blajului, Alexandru Sterca Şuluţiu şi episcopul ortodox, Andrei Şaguna, au adresat principelui Lichtenstein, guvernatorul Transilvaniei, o adresă prin care se cerea să se îngăduie reprezentanţilor românilor să se adune la Sibiu spre a discuta constituirea unei societăţi culturale. Răspunsul este primit la 29 septembrie 1861 şi este favorabil. La aceaşi dată, Andrei Şaguna adresează tuturor românilor o „Conchemare“ pentru a participa la Adunarea de Constituire a Asociaţiunii ASTRA, din 23 – 26 octombrie (4 – 7 noiembrie) 1861, la Sibiu. Ca prim preşedinte al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) este ales marele episcop, cel care a dus greul înfiinţării Asociaţiunii, iar în primii ei ani de existenţă s-a luptat din răsputeri pentru punerea ei pe baze trainice.

Reghinul şi Asociaţiunea ASTRA

Primul moment semnificativ al ASTRA pe meleagurile reghinene este consemnat în anul 1874, primăvara acelui an consfinţind înfiinţarea Despărţământul Reghin, Cele trei Adunări Generale ale Asociaţiunii găzduite de Reghin s-au consemnat în anii 1875, 1890 şi 1925. Prima dintre ele, a 15-a Adunare Generală a ASTRA a fost condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa şi a adus un omagiu celui de al doilea preşedinte al Asociaţiunii Vasile Ladislau Pop la mormântul lui din Reghin. Adunarea Generală din 1890 de la Reghin, a 30-a Adunare Generală a Asociaţiunii a fost prezidată de preşedintele George Bariţiu, prilej cu care a fost aprobat arondarea zonei de acţiune a Asociaţiunii în 34 de despărţăminte. A treia Adunare Generală a ASTRA găzduită de Reghin a avut loc în anul 1925, a 61- a Adunare Generală aducând un omagiu lui Vasile Ladislau Pop, la 50 de ani de la moarte, al doilea preşedinte al Asociaţiunii, înmormântat la Reghin, şi Visarian Roman, primul bibliotecar şi fondator al ASTRA, la 40 de ani de la moartea lui, exhumat din Sibiu şi înhumat la Reghin. În cadrul adunării s-au aprobat noile modificări la Statute şi Regulamente, introducându-se despărţămintele judeţene.

A 109-a Adunare Generală la Reghin

Au trecut de atunci 89 de ani şi Reghinul a găzduit o nouă Adunare Generală a ASTRA în perioada 17-19 octombrie, aducând o noutate prin prezenţa preşedintelui Academiei Române la eveniment, academicianul Valentin I. Vlad fiind primul preşedinte al înaltului for prezent la o Adunare Generală a ASTRA. Înaltul oaspete a punctat preocupările Academiei Române la redresarea naţiunii. “Trebuie să-i educăm pe tinerii noştri pentru a lucra continuu şi bine, să facă specializări în străinătate, să creeze, să aibă grijă de mintea, nu doar de cultura şi civilizaţia poporului nostru românesc, şi să nu uite cât de mare este nevoie de ei în ţara românească. Problemele de dezvoltare ale României pe care Academia Română le are în viziune, nu pe o perioadă de 5-7 ani, ci pe un ciclu care seamănă cu cel al Brătienilor după Primul Război Mondial care a dus ţara pe un loc înalt în Europa. Acest program cuprinde 11 proiecte interdisciplinare care se derulează în sistemul de cercetare fundamentală al Academiei Române, la care se adaugă colaborările la unele dintre ele, în acest sens dorim ASTRA ca şi partener”, a spus academicianul Valentin I. Vlad.

Elogiu Regelui Carol I

4 Preşedintele Academiei Române a adus un omagiu celor care au pus umărul la modernizarea României, punctând legătura strânsă între Academia Română, Casa Regală a României şi Asociaţiunea ASTRA. “De curând am avut în Aula Academiei Române o sesiune solemnă dedicată moştenirii lăsate de Regele Calor 1, la 175 de ani de la naştere şi la 100 de ani de la plecarea sa în eternitate. Pentru opera de adevărată ctitorire, pentru continua ocrotire care i-a acordat-o, pentru constanta sprijinire a monumentului ridicat limbii române, ca şi pentru ultima danie făcută publicaţiilor ei fundamentale, Academia Română păstrează mereui vie memoria Regelui Carol I, cel dintâi preşedinte de onoare, protector şi generos binefăcător. Destinele Casei Regale şi ale Academiei Române se împletesc în decursul unei istorii făurită împreună şi ne amintesc continuu de felul cum se poate construi o ţară modernă şi prosperă. Toţi sfetnicii lui Carol I erau membrii Academiei Române, iar cel care l-a învăţat limba română a fost August Treboniu Laurian, fondator atât al ASTRA, cât şi al Academiei Române, al doilea preşedinte al Academiei Române. Memorabile sunt cuvintele regelui din testamentul său “Totul pentru ţară, nimic pentru mine”. Să-l păstrăm alături de făuritorii României Mari , ai României moderne”, a spus preşedintele Academiei Române.

“Să ne îndulcim limba”

Printre invitaţii de seamă ai Adunării Generale a ASTRA de la Reghin s-au numărat şi reprezentanţii bisericilor ortodoxe şi greco-catolice, ÎPS Irineu şi PS Virgil Bercea. “Urmând exemplul celor angajaţi de-alungul vremii în Asociaţiunea ASTRA  avem datoria să milităm pentru progresul societăţii, pentru instaurarea principiilor morale şi a bunelor moravuri. La 153 de ani de la întemeierea ASTRA trebuie să ne gândim la necesitatea de a ne adapta situaţiilor specifice acestei etape istorice, când asistăm cu durere şi îngrijorare la flagelul secularismului şi materialismului distrugător. Conştienţi de degradarea lumii prin idolatria postmodernă, ar trebui să fim vigilenţi. Privind la tot ce a înfăptuit Asociaţiunea ASTRA înţelegem că pe marea istoriei luntrea naţiunii nu poate înainta fără cele două vâsle de aur, credinţa în Dumnezeu şi iubirea pentru ethosul românesc. Spun aceasta fiindcă de la început înaintaşii noştri nu au făcut deosebire între creştinism şi românism. Doresc mult ca adunarea ASTRA de la Reghin să fie, după cuvintele Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna, o masă a Maicii noastre comune la care să ne îndulcim limba, naţionalitatea şi toate câte sunt ale românului”, a spus ÎPS Irineu al Alba Iulia.

 “Să ne definim priorităţile pentru poporul nostru şi cultura sa”

3La rândul său, PS dr. Virgil Bercea, Episcopul Greco-Catolic al Oradei a punctat pericolele globale care pândesc spiritual uman. “Trăim într-o epocă a informaţiei în timp real, atât de multe din cele ce ni se întâmplă în lume nu pot decât să ne înspăimânte. Aşa zisul stat islamic  şi terorismul la nivel global, ebola şi pandemiile de necontrolat în răspândirea lor la scară planetară, încălzirea globală şi lipsa tot mai acută de apă. La noi în schimb, disputele politice, sărăcia populaţiei, scăderea îngrijorătoare a natalităţii şi valul de români către occident ar trebui să ne determine să ne punem întrebări urgente şi radicale în raport cu spaimele despre care vorbeam. Întrebări cum ar fi: a început într-o modalitate fără precedent cel de-al treilea război mondial?  în ce direcţie se îndreaptă lumea noastră? în ce măsură statul naţional mai reprezintă ceva esenţial într-o Europă unită? Dumnezeu mai are valoare pentru persoana umană? şi cum funcţionează transcendentul în relaţie cu bietul om? Dragilor, nu vă speriaţi, deşi sunt întrebări care nu sunt deloc retorice şi sunt convins că fiecare dintre domniile voastre puteţi să răspundeţi pertinent acestora, ori puteţi să meditaţi în continuare cu luciditate la ele, pentru că gravitatea lor se răsfrânge asupra tuturor”, a spus PS Virgil Bercea. Înaltul oaspete a punctat legătura astriştilor în cuvântul lui Dumnezeu, istoria ASTRA având ca temelie unitatea întru credinţă. “Domnul a fost mereu prezent, şi în momentele de glorie dar mai ales în sincopele de care ASTRA nu a fost scutită în timpul regimului comunist, în vitregia istoriei. Zilele trecute am primit o carte intitulată „Serbările de la Blaj din 1911” . În acel an se sărbătorea  la Blaj semicentenarul fondării Asociaţiunii ASTRA. La acea oră a istoriei noastre oamenii erau convinşi în credinţa lor că ASTRA uneşte pe toţi românii sub lumina aceluiaşi Domn, indiferent de credinţa pe care o practicau.  ASTRA i-a unit pe români întotdeauna şi îl rog pe bunul Dumnezeu să ne ajute să trăim din nou momente de asemenea împlinire şi de menire spre binele poporului român pentru cultura şi bunăstarea sa. Trăim un timp special, un suflu neliniştitor bântuie iar istoria şi viaţa oamenilor. Lumina credinţei dragii mei e singura în măsură să-l oprească. Trebuie să înţelegem fenomenele la nivel mondial precum să le înțelegem apoi la nivel naţional, să ne definim priorităţile pentru poporul nostru şi cultura sa. ASTRA are un rol deosebit în acest sens şi mă bucur că suntem împreună sub egida Academiei Române şi a celorlalte instituţii de cultură bisericească şi laică, cu toţi suntem chemaţi şi nimeni nu trebuie să lipsească de pe acest drum., a spus Episcopul de Oradea

 

Omagiu adus înaintaşilor

 

Păstrând tradiţia Adunărilor Generale ASTRA de la Reghin, a 109-a reuniune a consfiinţit un nou moment de cinstire adus înaintaşilor prin dezvelirea unei plăci comemorative la Biserica “Sfânta Treime” dedicată întemeietorului Despărţământului reghinean al ASTRA, Vasile Ladislau Pop, cel care-şi doarme somnul de veci la Reghin.

 

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close