Reghinul, tribut de jertfă adus Primului Război Mondial

Prezenţa Reghinului în vâltoarea Primului Război Mondial nu a rămas neconsemnată de istorici, de cei care au găsit o preocupare în a scoate la lumină legătura oraşului de pe Mureş cu marea conflagraţie mondială a istoriei din perioada 1914-1918. Printre aceştia se află şi dr. Dorin-Ioan Rus, cu volumul „Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului” în care cercetătorul reghinean alocă un amplu capitol legat de prezenţa Reghinului în tumultulul Primului Război Mondial. „Soldaţii reghineni intră pe fronturile primului război mondial începând cu primele momente ale acestuia şi participă pe toată durata desfăşurării lui. Primele sacrificii au loc pe frontul italian. Departe de casă, ei luptă sub flamura armatei austro-ungare oriunde sunt trimişi. În rândurile corpului ofiţeresc, ca şi în cele ale trupei, se remarcă diversitatea etnică, ca într-un tablou, la masa companiei sau în tranşee, se vorbesc toate limbiile Europei Centrale, observându-se diversitatea de mentalităţi şi de atitudini faţă de război sau faţă de Casa de Austria. Lipsa de coeziune din rândurile ofiţerimii este simptomatică; de cealaltă parte a tranşeelor se află conaţionalii lor: slavii din armata austro-ungară luptă împotriva ruşilor, mai târziu românii împotriva românilor”, afirmă dr. Dorin-Ioan Rus, în volumul “Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului”.

Reghineni în marile bătălii

Prezenţa reghinenilor în focul bătăliilor Primului Război Mondial are loc încă de la primele bătălii din vara lui 1914, atât pe frontul sârbesc – primul front al marii conflagrații din august 1914 – precum şi în campaniile din est, dar şi în marile bătălii de pe frontul de vest printre care Verdun, Isonzo, Piave şi Asiago. „A fost un război de poziţii, care a distrus un număr enorm de vieţi omeneşti. Cea mai importantă bătălie de pe frontul de vest a fost cea de la Verdun la care au participat şi cel puţin doi reghineni, Leib Aron şi Hugo Schwab. A fost cea mai mare bătălie a primului război mondial, începând pe 21 februarie, 1916 cu un atac dur al trupelor germane asupra poziţiilor franceze de la Verdun”, afirmă dr. Dorin-Ioan Rus în cartea sa.

Pulsul oraşului în vremea războiului

Un capitol aparte este dedicat situaţiei existente în Reghin în vremea războiului, până în noiembrie 1918 când armata română pune stăpânire pe oraş. „Acasă, populaţia era afectată atât sub aspect material, cât şi moral. Pe lângă scăderea drastică a nivelului de trai, cauzată de rechiziţiile pentru front, declinul general al economiei din Austro-Ungaria şi specula crescândă cu produse agricole dusă de populaţia din satele limitrofe, apar semnele inevitabile ale declinului moral: decesul pe front al membrilor de familie, perspectiva unui viitor social incert, deci sumbru. Organele de conducere încearcă să menţină ridicat moralul populaţiei, prin publicarea în presă a unor „scrisori” de pe front, materiale de propagandă, cu numeroase înserări tehnice optimizatoare. Soldaţii veniţi în concediu sau, din cauza rănilor, lăsaţi la vatră, aduc cu ei imaginea reală de pe front. Mai mult, apropierea armatei române de oraş, în 1916 nu lasă loc de tăgadă asupra fragilităţii graniţei de est; orăşenii, puşi în faţa posibilei repetări a evenimentelor paşoptiste, părăsesc din nou localitatea. Pacea este dorită de toată lumea, inclusiv de către soldaţii germani ai spitalului organizat în Gimnaziul Evanghelic, târâţi şi ei într-un război pe care nu şi l-au dorit. Pentru ajutorarea celor aflaţi în suferinţă de pe urma războiului, se organizează spectacole caritabile, cu partticiparea unor artişti de valoare ridicată. Nivelul cultueral al oraşului este ridicat, populaţia îşi permite participarea la activităţile artistice pentru a contribui la ajutorarea aproapelui aflat în suferinţă”, scrie dr. Dorin-Ioan Rus, în volumul „Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului”.

Omagiu eroilor reghineni din Iernuţeni

Memoria reghinenilor căzuţi în primul război mondial este readusă de generaţiile care au urmat, prin monumentele funerare şi plăci comemorative graţie eforturilor în special a comunităţilor creştine, majoritatea fiind găzduite de spaţiul bisericesc din oraş, dar şi în spaţiul public. Primul monument închinat eroilor reghineni din Primul Război Mondial este aşezat la o intersecţie de străzi de către autorităţile fostei localităţi Iernuţeni, actualmente cartier al oraşului, cel mai probabil în anul 1925 în cinstea eroilor Primului Război Mondial. Pe frontispiciul monumentului stau înscrise numele celor căzuţi în perioada 1914-1918: Boroti Istvan, Barabas Sandor, Begher Antal, Biro Vilmos, Borda Paul, Batis Ioan, Cengher Costantin, Chinezu Petru, Chinezu Traian, Chinezu Virgil, Czirjak Joszef, Csorvasi Samuel, Dulca Alexandru, Horvath Lajos, Kozma Miklos, Kozma Samuel, Kortzel Titusz, Lacko Janos Marton Gyorgy, Moisa Petru, Moldovan Carol, Moldovan Ioan, Moldovan Vasile, Monoki Andras, Sepsi Gyorgy, Szabo Kalman, Szabo Janos, Szabo Lajos, Szabo Zoltan şi Szigmond Sandor.

Jertfa saşilor reghineni

Alt moment de aduceri aminte a celor căzuţi în Primul Război Mondial este dat de placa eroilor depusă în memoria acestora de pe peretele de nord (exterior), al Bisericii Evanghelice. Placa este unicat din punct de vedere arhitectonic, deoarece se află amplasată în ancadramentul unei ferestre gotice. În partea superioară, în mijlocul unui ornament quadrilobat, se află o inscripţie în limba germană: Fii loial până la moarte”, iar dedesubtul ei, în două ornamente trilobate, sunt înscrişi anii Primului Război Mondial, 1914 în stânga şi 1918 în dreapta. În partea inferioară se află o placă de marmură, de formă patrulateră, ce are înscrise cu litere gotice, numele celor 55 de saşi reghineni căzuţi pe fronturile Primului Război Mondial: Paul Adam, Adolf Artz, Paul Biedler, Heinrich Brandt, Alfred Emrich, Richard Filip, Karl Flachbarth, Hogo Gollner, Eduard Graef, Samuel Groh, fraţii Emil şi Johann Hallman, Friedrich Hann, Samuel Heiter, Alfred Helwig, Eduard Hermann, Alfred Honig, Daniel Josef, Eduard Kaiser, Gustav Kloos, Emil Lurtz, Otto Lurtz, Eduard Mangesius, Friedrich Maroscher, Egon Mohr, Arnold Mosler, Robert Nagy, Emil Regius, Gustav Regius, Otto Ruckriegel, Robert Salzer, Emil Schiffbaumer, Karl Schiffbaumer, Eugen Schmidt, Friedrich Schneidorfer, Gustav Schneidorfer, Emil Schonauer, Eduard Schuller, Traugott Schuller, Friedrich Schwab, Richard Seibrieger, fraţii Karl şi Wilhelm Stolzenberg, Traugott Theil, Heinrich Titl, fraţii Eduard şi Gustav Wachner, Rudolf Wachner, Johann Wellmann, Samuel Weltzer, Friedrich Wermescher, Martin Wermescher şi Gustav Zikeli. Potrivit dr, Dorin-Ioan Rus, este singurul monument al saşilor jertfiţi pe fronturile Primului Război Mondial, datorită emigrării masive a populaţiei în septembrie 1944, în plin război, eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial nu le-a mai fost ridicat nimic.

Eroii maghiari omagiaţi în cimitirul reformat

Altă placă dedicată eroilor Primului Război Mondial o întâlnim pe peretele exterior al bisericii reformate din Reghin. Aici, pe peretele de vest al bisericii reformate din Reghin se află două plăci comemorative, una fiind dedicată eroilor acestei comunităţi căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Placa este însoţită de un citat din evanghelistul Luca: „Numele voastre sunt scrise în ceruri”, şi conţine numele: Ajtay Laszlo, Bartha Istvan, Bende Albert, Denes Geza, Fazekas Sandor, Forisz Arpad, Kiss denes, Mara Albert, Menyei Albert , Nagy istvan, Peter ferencz, Szabo Mihaly, Tordai Janos, Szabo sandor, Szilagyi Samuel, Szeredai Karoly, Hunyady Mihaly, Tordai Janos, Vajda Reszo.

Monumente în cimitirele reformate

Monumentele eroilor maghiari din cimitirul reformat din Reghin-oraş, (actuala stradă Porumbei), ridicat în 2004, completează lista locurilor de cinstire pentru cei căzuţi. Monumantul are formă de trunchi de piramidă, aşezat pe un soclu de formă cubică. Monumentul este confecţionat din marmură şi are în vârf o cască militară orientată spre est. Tot în cimitirul reformat, din Reghin-sat (Magyarregen) găsim un monument ridicat în memoria eroilor maghiari şi români din Primul Război Mondial. Pe latura de nord a monumentului, care are la bază însemnul militar al infanteriei, se găseşte inscripţia cu numele celor jetfiţi în Primul Război Mondial: Negrea Janos, Ajtai Karoly, Hintea Aurel, Suto Ferenc, Bartha Joszef, Tîrnoveanu Janos, Ehedi Albert, Siklod Joszef.

Omagiu adus lui Ponori Ioan şi Ponoro Vasile

În zona Iernuţeni mai regăsim un monument dedicat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, unul dintre ele fiind ridicat în 1995 de familia Cotârlă din Reghin cu ocazia sfinţirii Bisericii Ortodoxe din Iernuşeni, pe frontispiciu fiind trecuţi numele soldaţilor ortdocşi din Iernuţeni căzuţi în cele două războaie mondiale. La loc de cinste sunt cele două nume de eroi căzuţi în primul război mondial, Ponori Ioan şi Ponoro Vasile.

Omagiu eroilor la biserica din Apalina

Ca semn de cinstire a celor căzuţi în Primul Război Mondial întâlnim monumentul eroilor ridicat în curtea Bisericii Ortdoxe din cartierul Apalania. Pe soclul cubic este aşezată o coloană în formă de trunchi de piramidă, având în centru o placă de marmură cu inscripţia: „Veşnică pomenire eroilor neamurilor din toate timpurile”. Sub text se află două ramuri de de frunze de stajar, iar deasupra o cruce albă .

Omagiu jertfei comunităţii romano-catolice

Printre eroii cărora le este dedicată o placă comemorativă este şi cea ridicată în memoria eroilor comunităţii romano-catolice de pe peretele de vest al bisericii romano-catoloce din Reghin-oraş. Enoriaşii parohiei căzuţi în Primul Război Mondial sunt Bartha Joszef, Brasai Istvan, Ciliota Antal, Doller Andras, Eordoch Janos, Fall Janos, Laszlo Ferenc, Laszlo Oszkar, Laszlo Janos, If. Laszlo Sandor, , Monoki Andras, Simon Janos, Simon Peter, Skalitzky Reszo, Schmidt Deszo. Szoke Felix, Zuzan Gyorgy, Kiss Peter, Fagarasi I.

Troiţa Eroilor din Parcul Central

Cinstirea prezentului faţă de cei care îşi pierdeau viaţa pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial este completată de alte monumente construite recent în municipiul Reghin, printre acestea se numără monumentul eroilor din curtea bisericii “Înălţarea Domnului” din Centrul Reghinului, precum şi Troiţa Eroilor ridicată în Parcul Central al oraşului.