Mult e dulce si prospera, agricultura ce-o vorbim

Saptamâna trecuta, mai exact vineri 11 martie, s-a consumat la Târgu Mures un nou episod din cadrul Campionatului National de Informare privind oportunitatile de dezvoltare a  agriculturii românesti. Vinovati de acest lucru au fost reprezentantii APDRP (pentru cei care înca nu stiu, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) care au ales si judetul Mures în cadrul turneului lor national, pentru a le explica celor din teritoriu despre cum sta treaba cu accesarea fonduriloe europene pentru agricultura si mediul rural.

Si asa, cu mic cu mare, primarii judetului au fost chemati la Prefectura pentru a afla solutiile de scoatere din coma a mediului rural, precum si sursele  de finantare pentru aceasta grea si complicata operatie. Daca tot se spune, cel putin în campaniile electorale, nu doar în cele de primavara, toamna, ca agricultura poate sa fie un fel de Superman pentru România, sa o scoata din ghearle neputitei economice postdecembriste, au fost prezenti la întâlnire si mai marii judetului, de la Prefectura, Consiliul Judetean, sa puna si ei umarul, cel putin moral la revigorarea mediului rural românesc. Aceeasi placa pe care tot o auzim de câtiva ani încoace, cum ca avem potential, dar potenta fermierului român cam lasa de dorit si nu ajungem sa fertilizam productiv un potential agricol existent,  sa o putem duce la profit (scuzati expresia cam vulgara). Discutia risca sa alunece pe acceasi panta, a luarilor de cuvânt interminabile, despre masuri, conditii eligibile, fermieri care nu vor sa se asocieze si alte aspecte deja binecunoscute de cei implicati în domeniul agricol, si a venit si un dus rece, care sa-i mai trezeasca la realitate pe cei prezenti.

Kelemen si lobby-ul politic

Responsabil a  fost deputatul Kelemen Attila, care a pus punctele pe ü, în ce priveste situatia actuala a agriculturii românesti. Despre calitatea si tangenta domniei sale cu agricultura nu ne îndoim absolut deloc. Nici la impresia artistica nu a stat rau, în ce priveste modul de abordare a realitatii agricole românesti, neavând nevoie de microfon pentru a se face auzit precum altii, dovada ca la finalul interventiei a fost si aplaudat. si asa, domnul veterinar Kelemen Atilla le-a reamintit celor prezenti ca, sansa României de a iesi la lumina poate fi agricultura, prin dezvoltarea mediului rural, dovada procentul mare din populatia care traieste în acest mediu, aici excluzând pe cei care fac parte din categoria „mai tarani ca cei de la taraâ€.  Dar ca sa faci ceva viabil, trebuie sa te faci si auzit, si asa a aparut termenul de  lobby politic, unde altundeva de facut decât la Bruxelles. Suna frumos, dar care nu puncteaza si la capitolul tehnic, cu toate ca avem chiar si un comisar, dar care nu prea a reusit sa aresteze din disfunctionalitatile sistemului agricol românesc care lezeaza intrarea în „Hall of Fame-ul†european agricol. „Eu cred ca, în ce priveste  lobby-ul politic în agricultura si dezvoltare rurala, primul pas trebuie facut la Bruxelles. Din pacate nici o formatiune politica româneasca care este prezenta la Bruxelles, nu s-a gândit sa trimita din 33 de europarlamentari si un politician agrar. Avem un comisar european pe agricultura, Dacian Ciolos, un bun specialist în agricultura, mai ales în economia agrara, dar care nu este ajutat si România nu a avut bani ca sa plateasca cinci oameni, o echipa profesionista care sa stea acolo si zilnic sa vina cu propuneri reale  în interesul României. Nu întâmplator când domnul Franz Fischler, din Austria, a fost comisar pentru agricultura, Austria a devenit mare putere în agricultura, si a avut o dezvoltare rurala atât de spectaculoasa, tocmai datorita faptului ca Franz Fischler a ocupat aceasta functie.  A urmat doamna Mariann Fischer Boel (Danemarca), fost ministrul al agriculturii din Danemarca, care a facut ca 80 la suta din exportul carnii de porc sa fie din Danemarca, si aceasta tara a devenit o mare putere în livrarea carnii de porc în toata Europa. La noi au trecut cam doi ani, si nu prea se vede ca am  fi pornit pe acel drum real de mare putere în agricultura sau  în ce priveste dezvoltarea rurala†a precizat deputatul Kelemen Attila.

Oamenii nu-s precum caii…

Dupa ce ne-am lamurit cu lobby-ul european, s-a trecut la alte carente ale sistemului agricol românesc, printre care lipsa de armonie înntre institutiile care vegheaza la bunul mers al lucrurilor. Agricultura, desi ar trebui sa fie una matura, cu 20 de ani în spate, dupa ce a scapat de parintii comunisti continua sa aiba o sumedenie de moase, DADR, APIA,  APDRP, Camera Agricola. ANARZ si multe altele, dar ea continua sa  urle de foame. Nici cu priceperea nu excelam, chiar daca  folclorul nostru postdecembrist spune ca la fotbal, politica si agricultura ne pricepem cu totii. Nu e chiar asa, chiar daca unii continua sa se creada mari specialisti, dar care au fost contrati tot de Keleme Attila. „Când vine cineva la mine si îmi spune ca, bine domnul doctor a avut si bunicul meu cai, si ma pricep si eu. Da, dar  de obicei omul mosteneste culoarea ochilor, nu si priceperea. La fel si în agricultura, si astazi acea pripecepe nu mai exista si toata lumea crede ca se pricepe si la una si la alta, si rezultatele din pacate se vad†a precizat Kelemen.
Memorialul durerii agriculturii românesti a continuat, în prim plan fiind tot deputatul Kelemen, care ne-a relatat cum au disparut în judetul Mures, sectorul  de tutun, de zahar, mai ceva ca la maestrul Hudini, iar ramasitele prezentului nu dau semne de revigorare. Daca cu vorba buna si sincera nu se poate macar cu  pragmatismul, si poate asa de mai schimba ceva. Cum pragmatismul la noi, tot la politic duce, s-a încercat si un alt mod de a pune problema pe tapet, pentru a face ca si agricultura sa fie bagata în seama. Cum ? „Orice formatiune politica din România, trebuie sa constientizeze ca cel putin 60 la suta din voturi vin din mediul rural, si atunci dezvoltarea acestui mediu este una de interes general, un interes al Româniai, al românilor, maghiarilor, sasilor, tiganilor†a precizat Kelemen Attila.

În loc de concluzie

si asa s-a punctat o noua dezbatere pe tema agriculturii, poate asa informatia si spiritul întreprinzator sa mai faca si el saracu vreo câtiva pasi pâna la urechile celor implicati în acest sector. Au încercat sa scurteze acest traseu pâna la beneficiari, reprezentanti ai statului, ai bancilor, experti în fonduri europene si altii care au încercat sa gaseasca un limbaj potrivit celor prezenti la întâlnirea de vineri gazduita de Prefectura Mures. Daca s-a reusit ceva ? Asta doar viitorul ne va putea raspune. Speram ca acesta sa nu fie unul prea îndepartat, ca deja sora mai mica a crizei economice, cea alimentara si-a facut prezenta prin frigidere si camari, dar mai ales prin buzunarele noastre.